Cormoranul, mihalțul și țigănușul blochează dezvoltarea turismului în Clisura Dunării!

Primarul Adrian Torma crede că, în maximum zece ani, Moldova Nouă va fi sufocată de turiști. Resurse naturale sunt, ar mai fi nevoie de un plan bine gândit, investitori și servicii de calitate. Dar și de înțelegere din partea Parcului Natural Porțile de Fier.

„Noi avem trei elemente principale de dezvoltare: mina de cupru, Ostrovul, unde va trebui să apară un sat de vacanță ecologic, modern, și punctul de trecere a frontierei pe Dunăre. Sper să putem pune în valoare și podul care face legătua între Ostrov și malul românesc. Așa cum este capul lui Decebal în zona Orșova, la noi, Ostrovul și podul ar putea deveni repere pentru turștii care viziteză Caraș-Severinul”, a declarat Adrian Torma, primarul orașului Moldova Nouă.

În momentul de față, însă, cuprul nu mai este exploatat la Moldova Nouă, punctul de trecere a frontierei între Moldova Nouă și Golubac (Serbia) abia a fost deschis, iar Ostrovul este „blocat” în zona de restricție totală a Parcului Natural Porțile de Fier. Cu alte cuvinte, pe insula din mijlocul Dunării este interzisă orice activitate. „În Ostrov mor peștii de bătrânețe. Este, cred, singurul loc din lume în care peștii, în cele două lacuri interioare, mor de bătrânețe. Nu sunt dispuși să găsească o paranteză, să dezvoltăm măcar pescuitul sportiv în zonă”, acuză edilul, care însă e pregătit să facă „presiuni legale către administrația Parcului, către deputați, către Guvern, să înțeleagă că Ostrovul va aduce benficii zonei și Moldova Nouă va deveni un oraș sustenabil care va putea trăi din resursele pe care Dumnezeu i le-a lăsat”.

Intenția primarului este de a scoate din zona de restricție aproximativ 50 de hectare de teren pentru a amenja, acolo, un sat de vacanță cu circa 600 de căsuțe ecologice. Ceea ce, însă, contravine planului de management al ariei protejate, care interzice „orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare” precum și „activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale”.

Cormoranul mic, stârcul roșu, egreta mică, rața pestriță sau pescărușul hering sunt o parte dintre speciile rare care, potrivit specialiștilor, trăiesc pe Ostrov și sunt incluse în Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice. În total, pe insulă au fost identificate 72 de specii de păsări, dintre care 28 sunt protejate. În lacurile interioare ar fi și peşti rari, printre care mihalțul și țigănușul. De asemenea, susțin specialiștii, se pot întâlni numeroase specii de fluturi, libelule, cosaşi, multe dintre ele având statut de protecţie, fiind strict interzisă deranjarea habitalului acestora.

Sursă foto: www.cniptmoldovanoua.ro.