Suntem prezenți și pe

Social

Fostul ministru Victor Costache lămurește de ce erau tratați cărășenii cu coronavirus la Spitalul de Infecțioase din Timișoara

Publicat cu

pe

Fostul ministru al Sănătății, Victor Costache, se pronunță în scandalul generat de decizia conducerii Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara de a nu mai trata pacienți din Caraș-Severin.

Deși se spune că fiecare să fie tratat în județul lui, Costache explică faptul că, odată cu apariția virusului, a fost lansat un Plan Alb de intervenție elaborat de către Ministerul Sănătății și pe care trebuie să-l aplice toate unitățile medicale. Acest plan prevedea 3 faze, în prima fază fiind necesară existența a 2000 de paturi de infecțioase și 120 de paturi de ATI pentru infecțioase. Așa a apărut decizia ca toate spitalele de boli infecțioase și secțiile de infecțioase să pună paturile pentru bolnavii de coronavirus. Pentru cei gravi, care aveau nevoie de ATI, nu puteau fi puse la dispoziție decât paturile de la spitalele de boli infecțioase, căci secțiile nu au ATI.

„În niciunul din aceste spitale din faza 1 nu au existat medici și asistente care s-au îmbolnăvit de Covid-19. Vestea bună e că putem învinge această boală dacă respectăm măsurile de protecție. Dacă ne pregătim și ne protejăm eficace, nu ne vom îmbolnăvi de Covid-19.

Am aliniat faza a 2-a în care am pus tot ce înseamnă spitale de pneumologie, deoarece majoritatea complicațiilor sunt de tip respirator, la care am adăugat încă 34 de spitale care au fost identificate pe întreg teritoriul românesc, care au fost golite de pacienți și care vor fi ocupate de cei cu Covid-19. Nu trebuie să punem pacienții Covid-19 alături ce ceilalți pacienți”, a explicat Victor Costache într-un interviu pentru Digi 24 HD.

Practic, fostul ministrul explică extrem de clar că NU trebuie duși pacienții cu coronavirus la spitale județene sau de alt grad, pentru a nu contamina ceilalți pacienți, din cauza circuitelor comune și a personalului medical care, în aceste spitale, nu este dedicat doar unui tip de pacienți.

Nici în faza 3 nu sunt luate în calcul spitalele județene, ci doar niște spitale-suport, care se adaugă celor infecțioase, pentru cazurile mai ușoare. Dar, pentru asta, trebuie evacuați pacienții astfel încât să ajungă cei cu coronavirus, dar care nu au complicații sau risc de complicații.

În toate trei faze, singurele spitale cu paturi de ATI sunt cele specializate pentru boli infecțioase, de aceea decizia de a respinge pacienții pe criterii de județ și nu de diagnostic contravine acestui Plan Alb care a fost elaborat de către Ministerul Sănătății și care este obligatoriu pentru toate instituțiile sanitare din România.

Social

Abandonat pe șest imediat după naștere în fața spitalului din Reșița, la 33 de ani are o nouă tentativă de a-și găsi părinții biologici

Publicat cu

pe

S-a născut cu 2 ani înaintea căderii lui Ceaușescu, deci într-o perioadă în care avorturile erau interzise. A fost abandonat imediat după naștere, iar de atunci a crescut trecând prin mai toate centrele de plasament din Caraș-Severin. La 31 de ani a avut o primă încercare de a-și cunoaște părinții biologici. Acum, la 33 de ani, are o nouă tentativă, iar resita.ro încearcă să-l ajute. „Mi-e greu să trăiesc știind că nu am pe nimeni pe lumea asta”…

În anul 2018 a aflat că există o pagină de Facebook prin intermediul căreia, în cei trei ani de când fusese înființată, sute de copii români adoptați în anii ’90 în străinătate și-au (re)găsit familiile biologice. Așa a ajuns Ionuț Prodan să apeleze la pagina de Facebook „The never forgotten children of Romania“ – „Copiii niciodată uitaţi ai României“. Cazul lui nu era tocmai pe tiparul spețelor rezolvate. Abandonat pe șest, imediat după naștere, în preajma spitalului din Reșița, Ionuț Prodan nu a avut șansa de a fi adoptat nici de vreo familie de peste hotare, nici de una din țară. Dar oamenii de bine din spatele acelei pagini nu i-au întors spatele. Încercarea lor de atunci nu a dus însă la niciun rezultat.

Înființată de Ileana Cunniffe Băiescu, o româncă stabilită în Irlanda, care la rându-i și-a căutat frații timp de 26 de ani, pagina de Facebook de care și-au legat speranțele regăsirii rădăcinilor peste 1500 de copii adoptați din România a reușit să îndeplinească visul a 1000 dintre aceștia. S-a întâmplat de-a lungul celor 5 ani de când a fost creată pagina. Aseară, administratorii acesteia au revenit asupra cazului Ionuț Prodan. Tânărul domiciliat în Reșița îi rugase pe aceștia să mai încerce, astfel că anunțul lui a ajuns acolo unde voia.

Redacția resita.ro a contactat-o pe Ileana Cunniffe Băiescu, care ne-a confirmat că Ionuț Prodan există, că la dorința lui a fost făcut public cazul și, mai mult decât atât, ne-a oferit datele de contact ale acestuia. De aici, nu a mai rămas de făcut decât un pas pentru a ne convinge că nu avem de-a face cu vreun fake news și că merită să ne implicăm. Am vorbit, deci, cu Ionuț Prodan.

„Mă numesc IONUȚ PRODAN. Povestea mea este diferită… Am fost găsit abandonat în fața Spitalului din REȘIȚA, județul CARAȘ-SEVERIN, imediat după nașterea mea, în jurul datei de 26 IUNIE 1987. Numele meu a fost dat de cei de la Spital cel mai probabil, neștiind cine îmi sunt părinții. La Spital am rămas până la vârsta de 9 ani, după care am fost mutat în Centrul de Plasament din REȘIȚA, unde am stat o perioadă mai îndelungată, apoi mutat la Centrele din Zăgujeni, Caransebeș și Bocșa.
Pe Certificatul meu de naștere nu apare niciun nume la părinți.
Chiar dacă nu mai sunt un copil, totuși astăzi (ieri, n.r.), de 1 iunie Ziua Copiilor, un lucru îmi doresc din tot sufletul: să reușesc să îmi cunosc familia biologică, părinții sau un frate sau o soră – sunt în gândul meu de când mă știu.
VĂ MULȚUMESC pentru sprijin și că mă ajutați, vă rog să DISTRIBUIȚI această postare, sper să îmi găsesc originile”.

Acesta este apelul pus pe pagina de Facebook „The Never Forgotten Romanian Children – Copiii niciodată uitați ai României”, cu acordul și la rugămintea lui Ionuț Prodan. Care are o poveste de viață tulburătoare. I-am explicat însă tânărului care, la 33 de ani, nu-și cunoaște niciuna din rudele de sânge că implicarea noastră nu-și propune să facă din acest caz un spectacol mediatic. Că scopul nostru este identic cu al lui: acela de a-și găsi părinții și, eventual, vreun frate ori vreo soră. Și că, în consecință, nu vom face publice detalii din trecutul său – oricât de emoționante ar fi ele – care ne-ar putea reduce șansele de a ajunge la deznodământul dorit. Ne-a înțeles.

„Nu vreau și nu pot să cred că sunt atât de singur!”

L-am întrebat pe Ionuț Prodan dacă știe cu exactitate când și unde anume a fost abandonat. „M-am interesat peste ani la Spitalul Județean din Reșița, am întrebat acolo dacă mai este cineva care în anul 1987 lucra la Maternitate și are cunoștință de cazul meu. Am reușit să găsesc doar o singură angajată la spital, o doamnă liftieră. Când am vorbit cu dumneaei, mi-a spus că așa își aduce aminte, că am fost adus de undeva din apropierea intrării în spital. Acolo aș fi fost abandonat. Fără niciun indiciu asupra mea, niciun bilet cu vreun nume. Ionuț Prodan este, așadar, numele dat de către cei din spital sau de autorități și nu are nicio legătură cu numele părinților mei biologici. Mi s-a mai spus că aș fi fost abandonat în data de 26 iunie 1987”, ne-a povestit Ionuț Prodan.

Acesta a crescut fără părinți, primii ani în spital, apoi în centre de plasament din Reșița, Bocșa, Caransebeș, Zăgujeni, Vărădia și iarăși Reșița. „Am făcut 13 clase. Ultimii ani, la Grupul Școlar Construcții Montaj din Reșița. Am făcut și postliceala, m-am calificat în meseriile de tâmplar și confecționer. Vreau să le transmit părinților mei, dacă vor ajunge cumva la ei cuvintele mele, că din punct de vedere material mă descurc, nu am nevoie de ajutor în acest sens. Aș vrea doar să-i cunosc, să le spun că nu le reproșez nimic, am înțeles că erau vremuri grele când m-au adus pe lume. Și chiar aș vrea să le mulțumesc că mi-au dat viață. Nu îmi doresc, deci, decât să îi cunosc, să îi întâlnesc, să-mi spună dacă am frați sau surori. Pentru că acesta este marele meu of: mi-e greu să trăiesc știind că nu am pe nimeni pe lumea asta, nici mamă, nici tată, nici frate, nici soră. Nu vreau și nu pot să cred că sunt atât de singur!”, a încheiat, cu vocea tremurândă, tânărul născut și abandonat îi iunie 1987, undeva la spitalul din Reșița.

Continuați lectură

Social

Intrare liberă pentru copii, de ziua lor, la Grădina Zoologică din Reșița

Publicat cu

pe

Grădina Zoologică „Prof. Ioan Crișan“ din Reșița va fi gazda copiilor luni, de ziua lor, deși era închisă în această zi din săptămână, iar excepția este un cadou făcut de municipalitate celor mici de Ziua Internaţională a Copilului.

Parcul zoologic reşiţean îşi va deschide porţile cu dedicaţie, accesul copiilor făcându-se gratuit în intervalul orar 10.00 – 20.00, ultima intrare permisă fiind la ora 19.30. Bineînțeles, în condiții de siguranță, păstrând distanțarea socială și normele de igienă impuse de autoritățile centrale în contextul pandemiei COVID-19.

„Primăria Reșița și Grădina Zoologică vă urează «La mulți ani!» de Ziua Internațională a Copilului!“, este mesajul transmis de municipalitate pentru sărbătoriții de mâine, 1 Iunie.

Continuați lectură

Social

Plăți pentru șomajul tehnic din Caraș-Severin? 6 milioane de euro pe lună!

Publicat cu

pe

Până vineri, 29 mai, deci cu doar câteva zile înaintea încheierii perioadei în care se pot depune cereri pentru luna aprilie, peste 1.400 de firme au primit bani prin AJOFM Caraș-Severin pentru angajații trimiși în șomaj tehnic.

13.680 de persoane au beneficiat în această lună de plata șomajului tehnic pe aprilie, ca urmare a cererilor depuse de 1.408 agenți economici la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă Caraș-Severin. Pentru toți acești angajați cu contracte de muncă aflați luna trecută în șomaj tehnic, AJOFM a efectuat plăți însumând 20.878.681 de lei.

Dacă adăugăm și indemnizațiile de sprijin achitate de stat prin Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială pentru întreprinderile individuale, asociațiile familiale sau pentru întreprinzătorii cu profesii liberale, suma totală plătită în Caraș-Severin pentru cei aflați luna trecută în șomaj tehnic se ridică la aproape 30 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 6 milioane de euro.

CITEȘTE ȘI: AJPIS ridică la 15.000 numărul cărășenilor trimiși în șomaj tehnic!

Reprezentanții AJOFM țin să aducă aminte administratorilor de firme că formularele cu solicitările de șomaj tehnic aferente lunii mai trebuie trimise online începând cu data de 1 iunie, ora 00.00, nicidecum mai devreme. Până la acest termen se pot trimite cereri la AJOFM doar pentru luna aprilie.

 

Continuați lectură

Cele mai citite