Suntem prezenți și pe

Investigații

Fraudă cu fonduri UE: Fostul primar din Pojejena și arhitectul șef al CJ Caraș-Severin, suspecți într-un dosar DNA în urma unei sesizări OLAF

Publicat cu

pe

Un proiect derulat cu fonduri europene în Banat care prevedea construirea unui port la Pojejena, a unei plaje turistice și achiziționarea unui catamaran care să facă curse între Pojejena și Kladovo, malul românesc și cel sârbesc al Dunării, nu doar că a eșuat lamentabil, dar s-a soldat și cu un dosar DNA, deschis în urma unei sesizări a Oficiului European de Luptă Antifraudă – OLAF. În dosar, actorii principali sunt fostul edil al Pojejenei și arhitectul șef al Consiliului Județean Caraș-Severin.

Fostul primar al comunei Pojejena, Omer Radovancovici, și arhitectul șef al Consiliului Județean Caraș-Severin, Victor Naidan, alături de firma TAB Construct Confort SRL și administratorul acesteia, Liviu Taban, sunt suspecți într-un dosar al DNA Timișoara legat de achiziția unei ambarcațiuni într-un proiect derulat cu fonduri europene în Banat. Proiectul derulat pe fonduri europene prevedea construirea unui port la Pojejena și a unei plaje turistice, alături de achiziționarea unui catamaran care să facă curse pe Dunăre între Pojejena și Kladovo, malul românesc și cel sârbesc.

Pe lângă ancheta DNA, proiectul este un eșec: plaja turistică de la Pojejena este fără turiști an de an, portul a avut probleme de construcție, iar catamaranul face croaziere pe Dunăre, dar fără o prea mare legătură cu municipalitatea din Kladovo, așa cum era angajamentul din proiect, ci doar pe partea românească a Dunării și, doar la cerere, pot fi făcute curse de pe malul românesc pe cel sârbesc. Pentru plecări este folosit vechiul port din Moldova Nouă, nu noul port.

  • Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări OLAF.
  • Omer Radovancovici mai are o condamnare pentru contrabandă și constituire de grup infracțional organizat.
  • Catamaranul ar fi fost recepționat, deși se afla într-un port din Serbia.
  • Portul din comuna Pojejena nu este operabil, așa că ambarcațiunea a ajuns în Portul Moldova Nouă.

Amplul proiect cu finanțare europeană stabilea o colaborare între Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Pojejena și Primăria din Kladovo, contractul de finanțare fiind semnat în anul 2011. Proiectul urma să lege cele două maluri ale Dunării printr-un port la Pojejena și un catamaran (ambarcațiune ușoară) care să facă curse pe Dunăre între cele două maluri. În cele din urmă, neregulile au determinat apariția unui dosar DNA. Lucrurile s-au împotmolit încă din 2011, atunci când Consiliul Județean Caraș-Severin a organizat mai multe licitații, atât pentru construcția portului, cât și pentru achiziția catamaranului, licitații la care nu s-a înscris nimeni.

Proiectul portului

Abia în 2012, firma bucureșteană TAB Construct Confort SRL s-a înscris la licitația pentru achiziția ambarcațiunii și a și câștigat-o. Anterior, compania câștigase și licitația pentru realizarea portului și a plajei turistice din Pojejena.

Firma a prezentat la licitație o înțelegere cu un șantier naval din Serbia pentru construcția catamaranului.

Proiectul portului

Abia în 2012, firma bucureșteană TAB Construct Confort SRL s-a înscris la licitația pentru achiziția ambarcațiunii și a și câștigat-o. Anterior, compania câștigase și licitația pentru realizarea portului și a plajei turistice din Pojejena.

Firma a prezentat la licitație o înțelegere cu un șantier naval din Serbia pentru construcția catamaranului.

Iar de aici începe un lung șir de probleme și explicații date de firmă și de Consiliul Județean Caraș-Severin atât Biroului Regional de Colaborare Transfrontalieră Timișoara (BRCT), cât și Organismului European de Luptă Antifraudă (OLAF).Deși e vorba despre un proiect turistic, promovarea a fost extrem de discretă. După câștigarea licitațiilor, transparența pe proiect a fost tot mai redusă, iar la recepții, organizatorii au evitat presa.Publicitatea a venit însă în 2016, după ce mai mulți inspectori OLAF au făcut o inspecție atât la Consiliul Județean Caraș-Severin, cât și la Pojejena. La acel moment, oficialii OLAF ne-au transmis că investighează presupuse nereguli la proiectul coordonat de Consiliul Județean Caraș Severin.

 

Iată răspunsul complet al OLAF:
“OLAF can confirm that it is investigating alleged irregularities linked to a project coordinated by the County Council of Cara;-Severin related to the construction of a harbour in the Pojejena village and the purchase of a boat (catamaran). However, as the investigation is on-going, OLAF cannot issue any further comment. This is in order to protect the confidentiality of on-going and possible ensuing investigations, subsequent judicial proceedings, personal data and procedural rights.The fact that OLAF is examining the matter does not mean that the persons/entities involved have committed an irregularity/fraud. OLAF fully respects the presumption of innocence and the rights of defence of the persons/entities concerned by an investigation.

 

DNA a transmis săptămâna trecută informații despre acest dosar: „Cauza penală la care faceţi referire a fost constituită ca urmare a sesizării formulate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, care, la rândul său, a fost sesizat de OLAF, reprezentanții acestuia întocmind un raport de control.
Numitul R.O. (Radovancovici Omer – n.red.) are calitatea de suspect pentru săvârșirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea credinţă de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prev. de 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, iar față de R.M. nu se efectuează cercetări în acest dosar.În acest moment, alte informații nu pot fi oferite, în conformitate cu prevederile art. 12, alin. 1, lit. e, din Legea 544/2001. În acest moment, persoana suspectă beneficiază de prezumţia de nevinovăţie”, a transmis Lidia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA.

Ce a trezit suspiciunea inspectorilor OLAF

Suspiciunea inspectorilor OLAF și, mai apoi, a procurorilor anticorupție, a venit după ce Consiliul Județean Caraș-Severin a făcut recepția ambarcațiunii, deși aceasta s-ar fi aflat în Serbia.

 

Victor Naidan, arhitectul șef al CJ Caraș-Severin și managerul de proiect, recunoaște că așa au stat lucrurile, dar spune că a informat Biroul Regional de Colaborare Transfrontalieră Timișoara (BRCT) despre această situație.

„Am fost chemat în 30 octombrie 2018 și mi s-a spus că sunt suspect de folosirea sau prezentarea cu rea – credință de documente și declarații false, inexacte, sau incomplete, dacă fapta a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene din bugetul general al Uniunii Europene. Ni s-a comunicat că suntem patru suspecți, eu, fostul primar Omer Radovancovici, firma SC TAB Construct și administratorul acestei firme, Liviu Taban. Am aflat că firma este în momentul acesta în insolvență. Liviu Taban este proprietarul firmei, la vremea respectivă era unic asociat, din ce îmi aduc eu aminte din acte. 

 

Concret, mie îmi reproșează faptul că în condițiile în care am încheiat contractul pe data de 7 iulie 2012 pentru furnizarea navei și SC TAB Construct mă anunță că nava nu poate fi adusă în portul Pojejena pentru că nu avea permisie de circulație. S-au depus documentele de înmatriculare la Autoritatea Navală Română, iar înmatricularea era condiționată de prezența procesului verbal de recepție și, ca atare, în data de 20 iunie noi semnam un proces verbal de recepție, bazându-ne pe depunerea documentelor la Autoritatea Navală Română. Adică nu poți depune la Autoritatea Navală Română documente dacă nu le ai, dacă nava nu există. 

Nava, știam că e în șantierul de la Smederevo, noi inițial am intuit că ar fi la Kladovo în șantier… Admitem recepția, urmând ca ea să ne fie adusă, să ne fie furnizate documentele de înmatriculare și instruirea personalului. 

 

Depunem documentele la BRCT, BRCT-ul face verificarea de prim nivel. Verificarea de prim nivel constată că nava nu e în România, ceea ce era evident, menționam și noi lucrul ăsta, și ne dă termen să o aducem până la vizita finală care are ca scop validarea cheltuielilor. 

Vizita finală se face în 31 august, în 31 august nava este în portul Pojejena, documentele de înmatriculare încă nu există, dar nava fizic există acolo! Ca atare, ni se validează cheltuielile, și ulterior ni se rambursează. Asta e starea de fapt!

Mie mi se impută că documentul de recepție ar fi indus tuturor celor care dau fonduri europene senzația că nava este în portul Pojejena. 

Sincer nu înțeleg logica documentului inexact sau incomplet. Fals nu poate fi, pentru că este un document asumat. Recepția, repet, nu este recepția unor lucrări de construcții care se face în baza unui regulament aprobat printr-o hotărâre de Guvern. Recepția bunului este aceeași recepție pe care o faci la primirea unei mașini, sau a hârtiei igienice, sau a hârtiei de xerox, este un înscris între cei doi participanți la contract în care admiți faptul că serviciul a fost întocmit și ești de acord cu plata, niciun alt scop n-are”, explică managerul de proiect Victor Naidan, considerat și el suspect de către DNA. 

Atât Liviu Taban, cât și firma TAB Construct Confort au refuzat să furnizeze o poziție oficială, deși au fost contactați de reporterul PressHub și Express de Banat.

Singurul care a vorbit a fost Lucian Vonica, administratorul judiciar al societății. Acesta spune că nu a fost informat de către DNA despre faptul că persoana juridică SC TAB Construct Confort ar fi suspectă în dosar și că, în această situație, nu poate face comentarii, cu atât mai mult cu cât este vorba despre acțiuni care privesc societatea înainte de intrarea acesteia în insolvență.

O altă problemă reclamată de DNA e faptul că CJ Caraș-Severin ar fi făcut plata înainte de a avea fizic catamaranul operabil. Și la această problemă răspunde Victor Naidan: „Plata trebuia făcută, pentru că altfel, dacă nu se făcea în intervalul de timp stabilit…, deci proiectul se termina în 22 iunie și plățile se puteau face încă 30 de zile, adică până în 22 iulie, noi am plătit prin 17-18 iulie banii. Deci, dacă nu-i plăteai, nu-i puteai solicita”, explică Naidan.

La fel cum cert este că acum, în 2018, plaja turistică de la Pojejena este fără turiști an de an, portul a avut și el probleme de construcție, recent instanța decizând că trebuie refăcute lucrări de către constructor, același SC TAB Construct Confort. Iar catamaranul face croaziere pe Dunăre, dar fără o prea mare legătură cu municipalitatea din Kladovo, așa cum era angajamentul din proiect.
Mai exact, cursele nu sunt Pojejena-Kladovo, ci sunt făcute doar pe partea românească a Dunării și, doar la cerere, pot fi făcute curse de pe malul românesc pe cel sârbesc. Dar nu din portul Pojejena, care nu este înființat nici acum oficial, cu Poliție de Frontieră și punct de trecere a frontierei, ci se folosește vechiul port din Moldova Nouă pentru aceste curse. 
La fel cum cert este că acum, în 2018, plaja turistică de la Pojejena este fără turiști an de an, portul a avut și el probleme de construcție, recent instanța decizând că trebuie refăcute lucrări de către constructor, același SC TAB Construct Confort. Iar catamaranul face croaziere pe Dunăre, dar fără o prea mare legătură cu municipalitatea din Kladovo, așa cum era angajamentul din proiect.

 

Mai exact, cursele nu sunt Pojejena-Kladovo, ci sunt făcute doar pe partea românească a Dunării și, doar la cerere, pot fi făcute curse de pe malul românesc pe cel sârbesc. Dar nu din portul Pojejena, care nu este înființat nici acum oficial, cu Poliție de Frontieră și punct de trecere a frontierei, ci se folosește vechiul port din Moldova Nouă pentru aceste curse. 
La fel cum cert este că acum, în 2018, plaja turistică de la Pojejena este fără turiști an de an, portul a avut și el probleme de construcție, recent instanța decizând că trebuie refăcute lucrări de către constructor, același SC TAB Construct Confort. Iar catamaranul face croaziere pe Dunăre, dar fără o prea mare legătură cu municipalitatea din Kladovo, așa cum era angajamentul din proiect.

 

Mai exact, cursele nu sunt Pojejena-Kladovo, ci sunt făcute doar pe partea românească a Dunării și, doar la cerere, pot fi făcute curse de pe malul românesc pe cel sârbesc. Dar nu din portul Pojejena, care nu este înființat nici acum oficial, cu Poliție de Frontieră și punct de trecere a frontierei, ci se folosește vechiul port din Moldova Nouă pentru aceste curse. 

 

Arhitectul șef al județului spune că este nevinovat, că acel catamaran, Baziaș I, există și este operabil, face curse – chiar dacă le face de la Moldova Nouă, unde există un port și punct de trecere a frontierei – nu din portul de la Pojejena.

 

„Ce am greșit, sincer, eu nu reușesc să înțeleg, pentru că totul a fost procedural. Cei care îmi verificau plățile știau că nava nu e acolo, deci nu am indus pe nimeni în eroare ca să spună că am mințit, dar în fine, se cercetează. E o plângere care are la bază tot soiul de alegații… Plângerea finală o face Ministerul Dezvoltării, care constată ceea ce li s-a părut lor o neconcordanță în documente, în sensul că depunerea documentelor pentru licitație, făcută de SC TAB Construct, e pe data de 1 iulie 2012, iar pe 29 mai sau pe 25 mai, cred că totuși 29 mai, între constructorul din Serbia al navei și firma care participă la licitația noastră se semnează un contract de furnizare a unei nave, în condițiile în care el nu avea deja contractul cu noi, el avea nevoie ca să participe la licitație să indice constructorul, să indice parametrii navei, erau binevenite schițe, planșe, fotografii, prospecte sau orice altceva, și a adus niște desene ale navei, dar, repet, descrierea exactă a parametrilor tehnici.Contractul pe care noi l-am văzut ulterior, că noi l-am furnizat Ministerului, nu a apărut din senin, noi l-am furnizat pentru că am avut nevoie de el în înmatriculare. Constructorul era altul decât furnizorul, trebuia să avem, și am cerut toate actele pentru înmatriculare ulterioară, iar contractul respectiv specifică că intră în vigoare în momentul în care se face prima plată. Eu unul nu-mi doresc niciun fel de publicitate pentru povestea asta, în același timp nici nu am nicio problemă dacă se face… noi am avut un singur contract. Când a plătit SC TAB Construct nava sârbului, habar nu am, nici nu era treaba mea, nici nu aveam motiv să o fac. Știu doar că mi-a adus-o în 30 august, în 31 august era în portul Pojejena și eu mi-am îndeplinit sarcina. Dacă nu ar fi fost în port, atunci aș fi dat de dracu’ atunci, nu am fi rambursat banii, ar fi fost complicat”, mai spune Naidan. 

 

La fel cum cert este că acum, în 2018, plaja turistică de la Pojejena este fără turiști an de an, portul a avut și el probleme de construcție, recent instanța decizând că trebuie refăcute lucrări de către constructor, același SC TAB Construct Confort. Iar catamaranul face croaziere pe Dunăre, dar fără o prea mare legătură cu municipalitatea din Kladovo, așa cum era angajamentul din proiect.

 

Mai exact, cursele nu sunt Pojejena-Kladovo, ci sunt făcute doar pe partea românească a Dunării și, doar la cerere, pot fi făcute curse de pe malul românesc pe cel sârbesc. Dar nu din portul Pojejena, care nu este înființat nici acum oficial, cu Poliție de Frontieră și punct de trecere a frontierei, ci se folosește vechiul port din Moldova Nouă pentru aceste curse. 

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Resita.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Continuați lectură
Reclamă

Investigații

„De ce nu ne tratați bolnavii?” – Drama pacienților non-COVID în vremea pandemiei

Publicat cu

pe

„Toți pacienții vor fi considerați potențial infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2”. Aceasta a fost ipoteza care a pus pe butuci starea de sănătate a mii de români care n-au experimentat încă simptomele noii infecții, dar care sufereau de ani întregi de diferite forme ale cancerului, de probleme vasculare sau respiratorii și care aveau nevoie, chiar și în vremea coronavirusului, de sprijin medical. Sprijin pe care nu l-au primit. Sau l-au primit tardiv.

Și astfel, mulți e posibil să fi murit cu zile în timpul pandemiei, fără a fi trăit vreuna dintre simptomele temutei infecții. Puțini dintre ei, ajunși în spital pe fondul unor probleme urgente, s-au infectat chiar acolo și astfel viața le-a fost curmată rapid, cu diagnosticul deja cunoscut.

Regulile spitalizării în pandemie

Potrivit unui proiect de recomandări referitoare la reluarea activității de către spitalele non-Covid după expirarea stării de urgență, redactat de Institutul Național de Sănătate Publică, „toți pacienții vor fi considerați potențial infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2 și vor fi internați câte cel mult 2 în salon, cu respectarea unei distanțe de cel puțin doi metri între ei”.

În starea de urgență s-a pornit de la aceeași premisă, după ce în mai multe spitale din țară s-au creat focare de infecție, în urma internării unor pacienți care prezentau simptome din afara spectrului infectării cu noul coronavirus, dar care s-au dovedit a fi, în cele din urmă, purtătorii lui.

Ca atare, spitalele au început să evite, pe cât posibil, internarea oricăror pacienți, indiferent de simptomele pe care ei le prezentau. Totuși, pentru a se putea interveni în cazul unor situații urgente, au apărut „circuitele interne”, care au rolul de a evita contactul pacienților cu patologii respiratorii acute cu pacienții care suferă de alte afecțiuni.

Mai mult, timpul de intervenție a crescut, pentru că, întru siguranța pacienților și cadrelor medicale, s-a luat măsura dezinfectării spațiilor după intersectarea cu fiecare pacient. Triajul se realiza în zone special amenajate din apropierea unităților spitalicești, iar pacienții erau astfel direcționați către secțiile specializate în afecțiunea pe care ei o prezentau.

Toate aceste măsuri au fost, însă, teoretice. În practică, lucrurile au mers mult mai prost decât era cazul.  Practic, bolnavi cu afecțiuni grave erau trimiși acasă, medicii refuzând să-i trateze, de teama infectării. Și, în lipsa tratamentului urgent și eficient, mulți dintre oameni au decedat în timpul pandemiei, fără să fi experimentat nicio secundă simptomele COVID-19.

De-a alba-neagra cu viața

Cert e un lucru: fie că a avut sau nu Covid, din asta nu faci absolut niciodată un motiv de a lăsa omul 2 ore pe masă la UPU, ca să moară desangvinizat. Cum poți să mai profesezi după asta, să știi că ai fi putut să salvezi un om și o familie și nu ai făcut-o…?”, întreabă retoric Anita Radics, fiică…

Era chiar înainte de Paști, atunci când România se isteriza dacă să luăm lumină sau nu, se semnau protocoale, se dădeau declarații și se anulau declarativ „așa-zise protocoale”. În Caraș-Severin, toate acestea aproape că n-au existat, pentru că, la acea vreme, se dezbătea puternic despre moartea asistentei medicale de la Măureni, Corina Radics.

Apropiindu-se Paștile, ca orice gospodină de la țară, Corina Radics se pregătea de sărbători și făcea curățenie în toată casa. Așa a ajuns să se urce pe o scară să dea jos o perdea de la un geam. Din nefericire, femeia a căzut de pe scară și și-a fracturat piciorul. O fractură extrem de gravă, deschisă!

Din păcate, femeia era singură acasă, așa că a trebuit să se descurce singură. Cadru medical, însă, a știut repede că trebuie să-și improvizeze un garou, pentru a opri sângerarea, după care s-a târât singură până în curtea casei, astfel încât strigătele sale de ajutor să fie auzite. Dar asta a consumat timp, timp prețios și, deopotrivă, a dus la pierdere de sânge…

Odată venit ajutorul, familia a chemat de urgență Ambulanța, care a preluat-o pe femeie și a dus-o la Spitalul Județean de Urgență din Reșița. De unde a ieșit în sicriu!

Realități paralele

Pare o poveste dintr-un film prost, o intervenție extrem de greșită din partea tuturor celor implicați, generată, spune familia, de teama de coronavirus.

Prima greșeală pare a aparține echipajului de pe Ambulanță care a intervenit. Din fericire, deși în perioada în care a fost declarată starea de urgență se comunica extrem de prost, noi am reușit, totuși, să obținem declarații. Cât de lămuritoare sunt ele, vă lăsăm pe dumneavoastră să apreciați.

Echipajul de pe ambulanță a venit total nepregătit. Potrivit Institutului de Sănătate Publică și recomandărilor ministrului de atunci al Sănătății, dar și ale CNSSU, personalul de pe ambulanță trebuie să trateze orice caz ca un caz suspect de COVID-19. Adică trebuie să meargă la intervenție echipat.

În cazul de la Măureni a fost cu totul altfel. Personalul Ambulanței a ajuns la asistenta care pierdea sânge și, când a auzit că femeia a avut contact cu o persoană suspectată de infecție cu coronavirus, dar neconfirmată, s-a întors la autospecială să se echipeze cu costumele de protecție, ceea ce înseamnă și timp, și sânge pierdut.

De la Măureni, Corina Radics a ajuns la Spitalul Județean de Urgență din Reșița, la cortul de triaj epidemiologic. Familia susține că pacienta ar fi fost ținută două ore în acel cort. Medicul de gardă al Unității de Primiri Urgențe spune că nu, că aceasta a stat doar câteva zeci de minute și că a fost dusă la izolator.

Aici apare una din vechile probleme ale Spitalului Județean de Urgență din Reșița: lipsa gărzilor. Deși femeia pierduse mult sânge și trebuia operată de urgență, Secția de Ortopedie a SJUR nu are medic de gardă! Se face un fel de gardă la domiciliu: medicul de gardă este acasă, unde, dacă apare o urgență, este sunat și chemat la spital! Alt timp și sânge pierdut!

Potrivit lui Cosmin Librimir, medicul de gardă al Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență din Reșița, medicul ortoped ar fi ajuns să vadă pacienta, dar aceasta ar fi decedat chiar înainte de a începe procedura de pregătire pentru operație.

Medicii arată că au făcut tot ce se putea face… în condițiile date

Familia a acuzat că, temându-se de cele declarate de femeie, medicii s-au ferit să o opereze, pentru a nu se infecta. Medicii spun că s-a făcut tot ce s-a putut. Dar declarațiile fiecărui responsabil în parte sunt diferite.

Așa că vă vom prezenta pe rând fiecare declarație, urmând să trageți singuri concluziile ce se impun.

Daniela Popescu, managerul Serviciului Județean de Ambulanță Caraș-Severin:

„Solicitarea noastră (a Serviciului Județean de Ambulanță, n.n.) a fost la ora 17:41, la 17:43 ei deja au plecat spre caz. Au ajuns la 18:15, pentru că s-au și echipat, considerând-o un contact la cabinet cu un pacient care este internat la Infecțioase, suspect de Covid. Deci la 18:15 mi-au spus că au luat-o, că era cu tensiune prăbușită, au perfuzat-o, iar la 18:36 au plecat de la caz – până au perfuzat-o, până au pansat-o, la 19:17 au ajuns și au predat cazul la domnul doctor Librimir și am înțeles că la o oră și ceva a decedat”.

Facem, însă, câteva precizări: De la 17.43 la 18:15 sunt mai bine de 30 de minute, destul de mult pentru un drum de aproximativ 20-25 de km! La fel de mult timp pe drum: de la 18:36 la 19:17 pentru distanța Reșița-Măureni. Reamintim observația că s-au dus neechipați.

Cosmin Librimir, medic de gardă UPU la Spitalul Județean de Urgență din Reșița:

N-am luat-o ca și pacient cu Covid, am trecut-o doar prin circuitul de Covid ca să fim siguri, dar nu asta a contat pentru mine. Dacă nu era povestea asta cu Covid, vă spun sincer că femeia intra direct în UPU și primea același tratament despre care am vorbit.

Poate că s-a pierdut puțin timp cu Covidul ăsta, dar femeia oricum murea pe masa de operație, tot din cauza emboliei pulmonare grăsoase.

În concluzie, femeia nu a murit de Covid, cu o mică observație, nu știm de cât timp era pozitivă. Covid dă o insurgență respiratorie, iar din cauza acestui fapt este posibil ca embolia pulmonară să fi explodat. Pacienta avea o predispoziție, dar dacă era sănătoasă, poate embolia nu ar fi fost atât de gravă pentru ea. În momentul producerii fracturii, cam 67% dintre cei aflați în această situație prezintă în sânge acei microbi emboli de grăsimi. Cum ea s-a târât până să ajungă în curte, procentul crește până la 95%.

De asta cred că a murit de embolie pulmonară și nu de Covid”.

Două anchete, nici un rezultat!

Imediat după deces, femeii i-au fost recoltate probe și i s-a făcut testul de coronavirus. Acesta a ieșit pozitiv, dar familia a contestat rezultatul și a cerut un nou test!

Cu toate astea, până la sosirea celui de al doilea test, familia a fost obligată să o înmormânteze pe femeie în condiții de infecție cu coronavirus, fără nici minimala ceremonie funerară! Și asta deși femeia era nu doar asistentă medicală, ci chiar soția preotului din Măureni.

Oamenii au presărat flori pe stradă, pe ultimul drum al asistentei medicale Corina Radics

„Având în vedere situația delicată în care ne aflăm în perioada aceasta, ne pare nespus de rău pentru faptul că nici unul dintre dumneavoastră nu va putea să fie prezent la slujba de înmormântare a mamei, pentru a-și lua rămas bun de la ea. Drept urmare, dorim să vă anunțăm că slujba de înmormântare va avea loc mâine (sâmbătă), între 10:00 – 13:00, până în orele prânzului, într-un regim foarte restrâns, la care va avea acces DOAR familia”, a transmis atunci comunității locale Anita Radics.

Și oamenii au ieșit în fața caselor lor și au presărat cu flori drumul asistentei până la cimitir!

Prefectul Cristian Gâfu anunța că a fost demarată o anchetă administrativă, iar, la sesizarea familiei, Parchetul a deschis un dosar penal. Dar despre ambele nu a mai fost comunicat niciun rezultat până la publicarea acestui articol!

O loterie cu miză viața – o nimerești sau nu

În loc de concluzie, redăm declarația fiicei Corinei Radics, Anita, care este efectiv cutremurătoare: „Familia Radics a primit rezultatul negativ la testul Covid. Ce înseamnă asta, din punctul meu de vedere? Că dacă era o persoană care să fie suspectă și contaminată cu acest virus, cea mai predispusă aș fi fost eu, pentru că eu am avut cel mai mare și mai mult contact cu oamenii în ultima lună, prin campania umanitară la care am luat parte.  

Mama mea nu a mai părăsit satul în care locuim de când s-a declarat această stare de urgență, iar din satul nostru nu e nimeni infectat și nici măcar dintre cunoscuții noștri cu care am avut contact. Și eu întreb foarte serios, atunci: de unde l-ar fi luat? Întreb, doar, pentru că sunt și eu chiar foarte curioasă de lămuriri.

Că a stat virusul în gât și nu a coborât în plămâni, de asta a ieșit negativ cel de-al doilea test al ei… Povești! Povești! Fără să exagerez vreun pic, eu mâncam cu mama mea din aceeași porție, atunci când îmi era poftă de ceea ce gusta ea sau repezeam o gură de cafea din cana ei.

Tata a dormit cu ea și el, fiind diabetic, putem înțelege cu toții cât de predispus ar fi fost să îl primească, nu? Și totuși, Covid nu ne-a vizitat, nici pe mine, nici pe ai mei. De ce? Sau o să îmi explicați acum că noi nu l-am luat pentru că….ce?  Nimic nu se îmbină, nimic nu se leagă, absolut nimic, înțelegeți?

Lăsați-o așa cu explicațiile astea că «nu e alba-neagra la Măureni». Poate că aveți dreptate, de fapt. Nu e alba-neagra, ci e și mai sadic, e o loterie ce are ca și câștig viața – o nimerești sau nu. Încercați să acoperiți murdăriile, ca și cum nu ar ști deja întreaga țară de mușamalizările și mârșăviile care se fac, declarând mai fiecare decedat ca suspect sau ca infectat cu coronavirus, doar ca voi să… ce, din nou?

Și voi încercați acum să explicați lumii că în cazul mamei ați fost drepți și cinstiți. Ca să nu mai menționez faptul că ați încălcat dintru început o regulă capitală, menționându-i acolo numele că ba e, ba nu e infectată cu coronavirus, ceea ce știți bine că NU se face.

Dar a trebuit să scăpați și nu v-a mai păsat de reguli. Toată lumea a dat-o în bâlbâieli zilele astea când întrebam câte ceva de mama, de la oameni politici, la cadre medicale. Am auzit N variante de «adevăr», fiecare având-o pe a sa care, de cele mai multe ori, nu avea mai nimic în comun cu cea a celui pe care l-am ascultat mai înainte.  

Nici nu știu dacă se merită să mai spun ceva. Pe mama nu mi-o aduce nimeni înapoi, nici cuvintele, nici răzbunările, nici murdăriile pe care le scrieți și le împărtășiți voi în presă, ca să iasă curați sus-pușii în urma crimei pe care au comis-o”. (Cristian Franț)

Citiți întregul material jurnalistic pe PressHub

 

Un reportaj coordonat de Carmen Dumitrescu

Despre redacția informală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHubExpress de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.

Continuați lectură

Investigații

Nici pandemia nu oprește exploatările forestiere în județul Caraș-Severin! [VIDEO]

Publicat cu

pe

Activiștii ecologici trag un amplu semnal de alarmă cu privire la defrișările deșănțate ce au loc pe versanții din zona Văliug. Unde se taie la ras!

Zeci de cetățeni au filmat și postat de acolo imagini care dor orice iubitor de pădure și de oxigen, de aer curat! Iar comentariile celor ce privesc filmările sunt la fel de dure și agresive la adresa ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe.

Tăierile cu pricina au loc chiar pe lângă drumul județean Reșița-Văliug, iar comunitatea „Stop Defrișărilor” scrie că este o „exploatare forestieră CRIMINALĂ în pădurea statului administrată de Ocolul Silvic Văliug, Direcția Silvică Caraș-Severin din subordinea Romsilva. Ocolul Silvic este condus de silvicultorul Mihai Bona, politician în UNPR și prieten cu președintele Consiliului Județean Caraș Severin, Silviu Hurduzeu (PSD). Mihai Bona deși este cunoscut pentru încălcările repetate ale normelor silvice, continuă să conducă Ocolul Silvic Văliug pentru că este priceput la «înmulțire și împărțire»!”. Ceea ce scriu ecologiștii are logică ținând cont de faptul că Mihai Bona a și fost exclus din UNPR după ce șeful său de atunci, Ion Tabugan, i-a cerut să-l voteze pe Marcel Vela la președinția Consiliului Județean Caraș-Severin, dar Bona l-a votat pe Silviu Hurduzeu.

„Stop Defrișărilor” face și un adevărat inventar al neregulilor acestor exploatări silvice, care, spun ei, încalcă legea în foarte multe privințe:

„- Degradarea șanțului și a drumului DJ582 administrat de CJ Caraș Severin.
– constituirea rampei de încărcare pe marginea DJ582 punând în pericol circulația pe un drum public.
– trasee de scos apropiat neaprobate și realizate pe pantă mare.
– tragerea lemnelor prin cursul apei.
– ravenarea și distrugerea solului pe traseele de scos apropiat.
– tăierea ilegală a unor arbori de pe traseele de scos apropiat care nu erau justificate.
– subevaluarea unor arbori în timpul inventarierii în vederea întocmirii APV.
– vătămarea unor arbori de pe traseele de scos apropiat, în lipsa manșoanelor neaplicate.
– păstrarea carburanților, lubrifianților în spații neamenajate, poluând solul.
– Panoul de semnalizare a exploatării forestiere nu este lizibil.
– Rampa de încărcare și depozitul primar nu sunt marcate corespunzător”
.

Comunitatea „Stop Defrișărilor” are și cereri față de Costel Alexe, actualul ministru al Mediului: „îi solicităm public ministrului Costel Alexe să trimită Corpul de Control pentru verificarea exploatării forestiere și întreaga activitate a Ocolului Silvic Văliug. Îi solicităm Inspectorului Șef al Gărzii Forestiere Timiș să trimită URGENT un control făcut de comisarii necompromiși, abonați la agenții economici. Îi solicităm URGENT Gărzii Naționale de Mediu să trimită un control pentru aspectele de mediu. Menționăm că deținem numeroase fotografii și filmări cu neregulile existente pe care organele de control ar putea să nu le observe” scriu ecologiștii pe pagina de facebook «Stop Defrișărilor»”.

Se pare că și ministrul Alexe citește această pagină, căci are o postare în care pare că răspunde acestor solicitări: „suntem permanent pe teren și trebuie să ne asigurăm că, pe perioada stării de urgență, legislația silvică este respectată și pe căile rutiere nu se transportă lemn exploatat ilegal. Potrivit actului normativ publicat în această seară (sâmbătă n.r.), inspectorii Gărzilor Forestiere se vor alătura dispozitivelor de ordine publică și control rutier împreună cu echipajele Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale care controlează respectarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19 pe întreg teritoriul țării, în vederea desfășurării activităților specifice pe linie de control silvic și controlului legalității transporturilor de masă lemnoasă. Chiar dacă mulți și-au imaginat că în vremuri de criză epidemiologică vigilența statului poate fi ușor înșelată, instituțiile noastre de control sunt la datorie, desfășurând acțiuni de prevenție și control în fond forestier, la depozite, pe drumurile forestiere și pe drumurile publice!”, a postat ministrul Costel Alexe pe contul său de Facebook.

Defrișări masive in drum spre Valiug !!! Hai sa stam in casa , ca sa ne lase altii fara paduri !!

Publicată de Dorian Miclosina pe Vineri, 3 aprilie 2020

Continuați lectură

Investigații

(I)REAL! „Nu avem echipament!”, strigă o asistentă de la Staționarul 3! [VIDEO]

Publicat cu

pe

Scene greu de conceput la Staționarul 3 al Spitalului Județean de Urgență din Reșița, după ce acesta a fost desemnat ca locație pentru pacienții bolnavi de COVID-19 din județ, până la pregătirea celui din Caransebeș!

O ambulanță cu o pacientă suspectă de infecție cu coronavirus a ajuns la Staționarul 3, personalul medical merge la portar și-i spune că au adus pacienta. Portarul le cere să o ducă sus, pe secție, pe scara de incendiu, dar oamenii refuză să urce. „Suntem de la UPU, trebuie să ne întoarcem la Urgențe, ne așteaptă alți pacienți!”, îi răspunde o femeie de pe ambulanță, cel mai probabil asistentă. Extrem de bine echipată ca protecție, cu costum special, mănuși, mască și vizieră specială, așa că doar după voce am reușit să-mi dau seama că este vorba despre o femeie.

Portarul se duce în cabina sa și sună, cerând asistentelor de pe secție să coboare să preia bolnava. După câteva minute, una dintre asistentele de pe secție iese pe geam și strigă către cei de la ambulanță să urce ei cu pacienta, că ele nu pot coborî după aceasta „Nu avem echipament (de protecție, n.r.), doamnă!”, strigă asistenta de la geam! „Păi, și atunci, cum intrați la ei?”, strigă de jos asistenta venită cu ambulanța.

Internare pe scara de incendiu

Cu toate insistențele, cei de pe ambulanță nu vor să urce cu pacienta, așa că iese doctorul Dumitru Secășan, echipat cu un simplu halat de protecție, mănuși și mască, adică mult mai slab decât cei de pe ambulanță, și îi întreabă pe aceștia dacă pacienta poate să meargă. Aceștia îi spun că da, așa că femeia este efectiv scoasă din ambulanță și pusă să urce singură, pe scara de incendiu, până pe secția unde urmează să fie carantinată.

Departe de hilarul situației, este șocant să auzi că tocmai la Staționarul 3, cel desemnat temporar să preia pacienții cu coronavirus, personalul medical nu are echipament de protecție! De altfel, personalul medical a mai tot tras semnale de alarmă, însă fie managerul Spitalului Județean, fie prefectul sau alte autorități tot insistau să ne explice că sunt echipamente de protecție, că nu avem de ce ne teme și că totul este în regulă. Cum ne-ar fi spus și acum, dacă nu i-am fi luat prin surprindere și nu am fi filmat această discuție…

Continuați lectură

Cele mai citite