Iarna devenirii noastre

„Voi ați mai auzit știri pozitive? O fi bine să nu mai auzim mai nimic pozitiv, vesel, plin de energie? Nu cred! Cum poți să faci rating pe știri negative, iar pe cele pozitive să le ignori? Iată că se întâmplă!…

…Nu vreau să cred că lumea e rea, întrucât omul este bun prin definiție, de la naștere, dar lumea poate deveni rea din cauza păcatelor pe care le cară în suflet. Credeți că invidia te face vesel? Îți înmoaie sufletul împietrit?Te face să-ți iubești aproapele? Nicidecum! Dar trufia sau vanitatea? La fel!

Dar păcatele sufletului au apărut acum, în pandemie? Nu, însă se pare că acum omul, fiind copleșit și constrâns de restricții sanitare sau economice, se lasă pradă conjuncturii exterioare, anturajului zilnic care-i oferă multă energie negativă, toxică pentru organismul uman.

Așadar, aerisiți-vă corpul, ieșiți în natură, îmbrățișați-vă copiii și pe cei iubiți, propuneți-vă obiective realizabile și apoi urmăriți realizarea lor și dați un mare IGNORE surselor de energie negativă! Bucurați-vă de soare, ploaie, ghiocei temerari, de luna plină, de o cafea bună, de tot ce vă face fericiți! Pregătiți-vă în această iarnă de primăvara vieții care stă să-nmugurească în sufletele fiecăruia!”

V-am postat mesajul pe care mi l-a trimis duhovnicul meu din Athos, părintele Arsenie, zilele trecute, în urma unei întrebări puse de mine care suna astfel: „Părinte, poate fi perioada asta prin care trecem o iarnă a devenirii noastre?”