Industria prelucrătoare accelerează în 2025, dar metalurgia rămâne în urmă.

În septembrie 2025, comenzile noi din industria prelucrătoare au fost cu 46,5% mai mari decât în 2021, arată datele Institutului Național de Statistică. După un recul brusc în august – pus pe seama sezonului și a incertitudinilor economice – evoluția pozitivă s-a reluat, semnalând o revigorare solidă a activității industriale.

Creșterea consistentă a volumului de comenzi se traduce, în practică, în „pipe-line-ul” mult mai plin al fabricilor pentru lunile următoare. Pentru mediul sindical, cifrele reprezintă argumente puternice în negocierile colective, în special în sectoarele unde angajatorii invocă lipsa resurselor financiare.
„Mai multe comenzi azi înseamnă producție și muncă efectivă în următoarele luni”, explică reprezentanți sindicali. „Când patronatul spune că ‘nu sunt bani’, datele arată că baza de activitate este stabilă pe termen scurt și mediu.”
Totuși, această evoluție ascunde diferențe importante între ramuri: creșterea nu este uniformă, iar decalajele au început să se adâncească.

Metalurgia – marele perdant al revenirii industriale
Unul dintre sectoarele cele mai afectate este metalurgia, care până în 2022 evolua aproape sincron cu tendințele industriei prelucrătoare. Din 2023 încoace, curbele încep să se despartă: comenzile cresc în mediul industrial în ansamblu, însă stagnează sau scad în metalurgie.
Motivul principal: prețurile ridicate la energie, care au făcut ca oțelul european – inclusiv cel produs în România – să fie mai puțin competitiv.
„Nu poți crește prețul produsului la nesfârșit. Devine mai ieftin să imporți”, avertizează experți din industrie.
Situația este ilustrată de cazul Liberty Galați (fostul combinat Sidex), unde instabilitatea operațională a devenit regulă. Furnalul, repornit în iunie 2025, a fost oprit după o singură săptămână. În ultimii ani, etapele de închidere, amânare, repornire și din nou închidere s-au succedat constant.

Pentru muncitori, consecințele sunt directe:
• șomaj tehnic și programe de lucru reduse;
• risc crescut de concedieri sau externalizări;
• presiune pe negocierile colective, în care incertitudinea este folosită ca argument împotriva revendicărilor salariale.
Sindicatele vorbesc despre un „sector de risc”, vulnerabil la schimbările din tranziția verde, la volatilitatea materiilor prime și la costurile energetice.

Industria auto avansează, dar dependențele se adâncesc
În contrast, industria auto și lanțurile conexe continuă să se extindă, stimulând exportul și atrăgând noi investiții. Deși vestea este percepută pozitiv în spațiul public, pentru mișcarea sindicală dinamica are două fațete.
Partea pozitivă:
• există spațiu real pentru creșteri salariale peste inflație;
• pot fi realizate angajări suplimentare, reducând suprasolicitarea;
• se pot finanța programe de calificare și reconversie profesională pentru lucrătorii din sectoarele aflate în declin.
Partea riscantă:
• industria auto este puternic dependentă de deciziile corporațiilor globale;
• există riscul de șantaj investițional („acceptați condițiile sau relocăm producția”);
• diferențele salariale între furnizori pot deveni uriașe.
Sindicatele susțin necesitatea unei organizări mai solide pe întreg lanțul de producție, inclusiv în unitățile fără reprezentare sindicală, pentru a reduce vulnerabilitatea angajaților.

Știri sindicale: reacții puternice în sănătate, cultură și industrie
Sindicatele din sănătate acuză Guvernul de dezinformare
Solidaritatea Sanitară și Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor condamnă declarațiile publice conform cărora „90% din cheltuielile spitalelor merg pe salarii”.
Datele reale arată un procent de aproximativ 67%.
Reprezentanții sindicatelor explică: procentul este mare doar pentru că nivelul total al finanțării este insuficient. „Nu 90% e problema, ci faptul că România cheltuie 10 lei, deși ar trebui să cheltuie cel puțin 30.”

Federația Cultur-Media cere transparență în concursurile de management
Sindicatul avertizează asupra riscurilor de discriminare și conflicte de interese generate de lipsa de transparență în comisiile de evaluare ale instituțiilor publice de cultură. Muzeele și bibliotecile sunt considerate în continuare „zone vulnerabile”, fără măsuri concrete de redresare.

Protest spontan la Liberty Galați
Muncitorii au protestat în fața combinatului din cauza neplății salariilor. Datoriile și oprirea repetată a activității au amplificat nesiguranța, iar situația rămâne nerezolvată.

25 noiembrie – Ziua internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor
CNS Cartel ALFA reafirmă că violența împotriva femeilor este „una dintre cele mai grave încălcări ale drepturilor omului”.
Comisia de Femei a confederației a organizat, în mai 2025, mai multe întâlniri în București, Teleorman, Botoșani și alte localități.

Știri din România: Concedieri în industrie și IT

Continental: noi disponibilizări în discuție
Producătorul auto ia în calcul concedierea a încă 1.500 de posturi la nivel global. Nu este clar câți angajați din România vor fi afectați, în condițiile în care, în iunie 2025, se vorbea deja de peste 850 de disponibilizări în țară.

Estee Lauder închide centrul IT din București
Gigantul american a pierdut 3.200 de angajați la nivel mondial într-un an. Închiderea centrului IT din capitală va afecta alți 150 de lucrători.
În spațiul public, sindicatele constată o lipsă de empatie față de problemele lucrătorilor, în timp ce solicitările mediului patronal – precum criticile privind impozitul pe cifra de afaceri – sunt preluate „cu o docilitate remarcabilă” de către demnitarii guvernului.

Știri internaționale: tensiuni sociale și regres în reglementările ESG (Environment, Social, Governance)
• În SUA, peste 1.000 de lucrători Starbucks au boicotat lucrul în 65 de cafenele, în ziua „Red Cup Day”, una dintre cele mai aglomerate ale anului.
• Statele Unite cer Europei renunțarea la o parte din reglementările digitale în schimbul reducerii tarifelor la oțel și aluminiu.
• În Marea Britanie, premierul Keir Starmer a anunțat eliminarea accesului automat la ajutoare pentru solicitanții de azil, ridicând întrebări privind diferențele – tot mai neclare – dintre politici laburiste și conservatoare.
• Parlamentul European a redus masiv obligațiile ESG și cerințele de guvernanță corporativă: 92% dintre companiile vizate anterior nu vor mai fi obligate să respecte aceste reguli, iar planurile obligatorii de tranziție climatică au fost eliminate.

Concluzie
Cifrele industriei prelucrătoare arată un reviriment clar și un potențial real pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă. Dar decalajele între ramuri, vulnerabilitățile structurale și riscurile din lanțurile globale impun o atenție specială asupra sectoarelor expuse – în primul rând metalurgia.
Mișcarea sindicală atrage atenția că nu orice creștere economică se traduce automat în bunăstare pentru lucrători, iar negocierile colective rămân instrumentul central pentru echilibrarea acestor dezechilibre.