Ședința din data de 27.11.2025, a Consiliului Județean Caraș-Severin, a adus din nou în discuție soarta proiectului de dezvoltare a unui domeniu schiabil pe Nedeia — zona montană situată în Munții Țarcu, la peste 2.100 m altitudine, considerată de specialiști drept cea mai promițătoare platformă pentru sporturi de iarnă din Banatul Montan — un proiect văzut de mulți ca una dintre puținele șanse reale de revitalizare turistică a întregii regiuni.
Pe ordinea de zi s-a aflat propunerea de desființare a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Banatul Alpin Nedeia”, o structură înființată în urmă cu câțiva ani de fostul președinte al CJ, Romeo Dunca, și menită să reunească administrația județeană și primăriile din zona Nedeia într-un parteneriat dedicat dezvoltării unui viitor domeniu schiabil.
În expunerea de motive prezentată consilierilor, aparatul administrativ a susținut că ADI-ul „nu are activitate” și „generează cheltuieli nejustificate”.
Consilierul județean Andrei Apostol a fost primul care a cerut clarificări: cât costă, concret, menținerea asociației? care sunt motivele reale ale blocajului?
Întrebările sale nu au primit un răspuns concret, repetându-se motivația vagă din referatul tehnic. În sală s-a resimțit tensiunea tipică momentelor în care o decizie importantă este împinsă înainte fără explicații detaliate.
După o scurtă consultare, președintele CJ a retras proiectul de pe ordinea de zi. Nu pentru că și-ar fi reconsiderat poziția privind utilitatea ADI-ului, ci — așa cum au remarcat mai mulți consilieri — pentru că nu ar fi existat suficiente voturi pentru adoptare.
Conform informațiilor prezentate de consilierul Andrei Apostol, o parte din administrațiile locale au făcut deja pași concreți:
cinci primării au aprobat hotărâri prin care pun la dispoziție terenurile necesare viitorului domeniu schiabil; proiectul bazat pe conceptul inițial al lui Romeo Dunca, DONAT către Consiliul Județean, a fost predat ulterior Primăriei Zăvoi pentru includerea în noul Plan Urbanistic General. Studiile de impact și evaluările financiare necesită actualizare, dar pot fi realizate.
Blocajul vine din refuzul Primăriei Obreja de a pune la dispoziție terenurile necesare, decizie bazată, potrivit lui Apostol, pe ideea că „Dunca ne fură munții”, o temă des vehiculată în campaniile electorale. Și astfel, retorica politică a ajuns, din nou, să frâneze un proiect de dezvoltare.
Exemplul Kopaonik – comparația care ar trebui să dea de gândit
Apostol a prezentat în ședință un scurt paralelism între zona Nedeia și stațiunea sârbă Kopaonik:
– altitudinea maximă a Kopaonik este puțin peste 2.000 m,
– Nedeia depășește 2.100 m;
– dezvoltarea masivă din Serbia a început după anii 2000 și în 2013 stațiunea depășea 350.000 de nopți de cazare, generând peste 20 de milioane de euro anual doar din turism;
– investițiile publice au atras solid investiții private, model replicabil teoretic și în Caraș-Severin.
Mesajul consilierului a fost ferm: Nedeia poate deveni pentru România ceea ce Kopaonik este pentru Serbia, dacă proiectul nu este îngropat în războaie politice locale.