Maestrul Petru Galiș – expoziție personală la Muzeul Banatului Montan din Reșița

 

56 de lucrări purtând semnătura maestrului Petru Galiș vor putea fi admirate într-o expoziție personală al cărei vernisaj va avea loc joi, 5 august, cu începere de la ora 18.00, la Muzeul Banatului Montan din Reșița.

 

Artistul plastic timișorean Petru Galiș revine la Reșița, locul în care, în anii `70, a format generații întregi de pictori, graficieni și sculptori, cu o nouă expoziție personală. Lucrările, 56 la număr, vor fi expuse în Sala „Ion Sălișteanu” a Muzeului Banatului Montan.

 

În avanpremiera vernisajului, Livia Magina, unul dintre specialiștii de la Muzeul Banatului Montan și curator al expoziției, a prezentat o cronică a evenimentului: „În cele 56 de lucrări, mai multe paliere de discurs și cercuri concentrice de metafore formează o expoziție unică. Discursul artistului este o formulă de evidențiere a metaforei limitelor, exterioare și intime, dar și a metaforei trecerii. Pictorul se dedublează, privește și din afară dar și dinăuntru, este stăpânul șugubăț ce a lăsat poarta întredeschisă, ca o invitație, dar și timidul ce împinge poarta și mai mult. (Auto?) Limitarea aduce cu sine discursul secundar al posibilității, al opțiunii: optăm să facem pasul decisiv  al intrării sau al ieșirii, chiar pe poarta întredeschisă, prin ușa coliviei. Maestrul Galiș nu se oprește aici, ci duce la paroxism relația sa cu spațiul – cu limita, cu orizontul – căci se dizolvă în detaliile filigranate ale interioarelor, în lumea materială. Astfel, spațiile lui Petru Galiș se autodevorează, se închid/se deschid? devenind din ce în ce mai mici, precum o păpușă rusească și se sparg în fragmente, astfel încât cel care privește să se apropie de pânză, să fie absorbit în lumea ei.

 

Poarta traforată  în culoare închide și deschide concomitent, prin poartă se trece în lumea artistului, vizitatorul atinge intimitatea lui; prin poarta barocă, forjată, se pătrunde din cunoscutul de dincoace, al privitorului, în ne-cunoscutul de dincolo. Trecerea poate fi și ea uitată, schimbată, restaurată, în lumea de dincolo de dincoace  se poate reveni asupra deciziilor, poți restaura trecutul sau măcar poți plănui asta, în cazul în care coordonata locativă este sfâșiată de cea temporală.

 

Lucru de mână, dantelele gata să-și ia zborul, rod al aceleiași filosofii a trecerii (dantela este o rețea, care lasă să se vadă prin ochiuri de lumină) deschid un nou spațiu, inițiatic, de lumini și umbre. Spațiul limitat al intimității este dedicat simțurilor și amintirilor, nucleul artistic se coace din ele și, în sfârșit, artistul se regăsește pe sine în el însuși. În mod similar, forzațul este dantela din lumea cărților, este metafora trecerii de la declarația de  pe copertă în lumea narațiunii.

 

Metafora supremă însă este colivia și pasărea ei. Simbol al libertății, pasărea poate fi claustrată, dresată să-și  uite menirea. Pentru Petru Galiș, păsările sunt atât de libere, încât pot părăsi pânza, pot fi stăpâni și supuși, pot să-și răstoarne locul de claustrare.

 

Un discurs secundar, dar care derivă din cel al coliviei, este acela al Marelui Combinator, în fond al aceluia care învârte rotițele sistemului, care știe că lucrurile se întâmplă după dorința sa, cuprins în seria Eseu despre marele combinator, un combinator-creator, filosof”.

 

Expoziția este organizată de Muzeul Banatului Montan, în parteneriat cu Primăria Municipiului Reșița, Lions Club Reșița Montană, Lions Club Onix și Lions Reșița Kindness.

 

 

Facebook Comments
Distribuie:

Te-ar mai putea interesa si

Cele mai citite