Să (re)descoperim Banatul Montan!

 

Natura a fost extrem de generoasă cu județul Caraș-Severin, al treilea ca mărime din România – 65% din suprafața sa o reprezintă zona muntoasă. Aici, în Banatul Montan, există 52 de arii naturale protejate, din care 51 de interes național. Salba de lacuri de acumulare și râurile care șerpuiesc prin munții împăduriți dau viață unor peisaje de vis. Haideți să (re)descoperim Banatul Montan! – o campanie resita.ro.

 

Potențialul turistic al județului Caraș-Severin, de mare valoare și atractivitate, este datorat în special cadrului natural, resurselor balneare, monumentelor istorice și de artă, bogăției fondului etnofolcloric, precum și tradițiilor industriale.

 

Turistul care ajunge în această mirifică zonă a României are toate motivele să-și propună un popas în capitala Banatului Montan, Reșița. Aflat la poalele Munților Semenic, municipiul Reșița este punctul de plecare spre destinații încântătoare prin peisagistică și ademenitoare prin frumusețea lucrului bine făcut de mâna omului. Dar până să pornească la drum spre Văliug, Gărâna sau Cheile Carașului, turiștii au ce vizita și în Reșița, orașul cu nimb de Prometeu.

 

 

Dacă ați ajuns la Reșița ca turist, nu puteți să ratați fântâna cinetică din centrul orașului. Operă a sculptorului bănăţean Constantin Lucaci inaugurată în anul 1984, este a patra „simfonie lichidă” şi cea mai frumoasă din cele nouă fântâni monumentale realizate de maestrul luminii în mai multe oraşe din România. Mişcarea sincronă a tuturor pieselor dau jocul apei la înălţime şi muzica apei în cădere, de unde şi denumirea de fântână cântătoare. Fântâna cinetică din Reșița este ca o horă încinsă (dar răcoroasă) de oțel și apă și reprezintă unul dintre simbolurile orașului industrial.

 

La Reșița, chiar dacă cerul e fără nicio umbră de nor, datorită fântânii din Centrul Civic se poate observa curcubeul de mai multe ori pe zi. Este încă unul din „miracolele” fântânii maestrului Constantin Lucaci. Sub efectul ploii cinetice, curcubeul apare printre picăturile minuscule de apă străbătute de raze de soare.

 

 

Aflat pe Lista Monumentelor Istorice, Muzeul Locomotivelor cu Abur de la Reșița este un alt obiectiv turistic care merită vizitat. Înființat în anul 1972, este singurul astfel de muzeu din Europa amenajat în aer liber și expune valori ale patrimoniului industrial al industriei reșițene.

 

Muzeul cuprinde 16 exponate din diverse epoci de construcție, cea mai importantă fiind locomotiva „Resicza”, una dintre cele trei prime locomotive cu aburi construite în spațiul sud-est european, la Reșița, în anii 1872-1873. Celelalte două („Bogsan” și „Hungaria”) au fost casate în 1937. Locomotiva „Resicza” a fost recuperată în anul 1961 de la Câmpia Turzii, unde era garată pe o linie de manevră. Proiectată de John Haswell, directorul fabricii StEG din Viena, locomotiva are un ecartament de 948 mm, o forță de tracțiune de 1125 kg și 45 CP la viteza de 11 km/h. A fost construită în atelierele uzinelor StEG Reșița, iar în perioada 1961-1972 a fost garată pe o linie de manevră în fața fabricii de locomotive din complexul uzinal local.

 

 

Un alt exponat deosebit este Locomotiva 230.516, fabricată în 1936, clasată în Tezaurul Patrimoniului Național Cultural. Locomotiva a fost comandată, de către Regele Ferdinand, societății Ernesto Breda din Milano, cu specificația ca vagoanele sale să-i poată oferi tot confortul pe parcursul călătoriilor sale oficiale. Garnitura a fost finalizată după moartea regelui, dar în vagoanele sale au călătorit, de-a lungul timpului, Carol al II-lea, Mihai I, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu, dar și demnitari străini, precum Gerald Ford, Henry Kissinger, Leonid Brejnev, Erich Honecker și Todor Jivkov.

 

Fabricația locomotivelor cu aburi la Reșița s-a încheiat în anul 1964, cu 10 locomotive de ecartament normal, destinate exportului. Cu două excepții, cele 16 piese din muzeul de astăzi concentrează istoria reșițeană de aproape un secol a acestei importante ramuri a industriei constructoare de mașini.

 

 

„Podul de la Vamă” – primul pod sudat din România, Furnalul nr. 2 și Funicularul, Palatul Cultural, Catedrala Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului, Centrala hidroelectrică Grebla, Muzeul Banatului Montan, Muzeul Cineastului Amator și Muzeul Jocurilor Video, Grădina Zoologică „Ion Crișan” – toate acestea constituie și ele obiective cultural-turistice care merită să-și găsească loc în agenda călătorului care alege să viziteze Reșița, în periplul său prin Banatul Montan – acest tărâm fabulos, pe care vă invităm să-l (re)descoperim împreună.

 

O aplicație pentru fiecare locație. Turiștii care vizitează Banatul Montan au la dispoziție și o aplicație ce poate fi descărcată pe smartphone, „Visit Caras-Severin”, care include obiective turistice de interes național și local, trasee, unități de cazare, evenimente și multe alte informații utile. Aplicația „Visit Caras-Severin”, realizată de Consiliul Județean și având disponibile versiuni în limbile română și engleză, este programată să ruleze pe platformele Android și IOS.

 

„Să (re)descoperim Banatul Montan!”

– un proiect resita.ro de promovare a Banatului Montan –

 

 

Surse foto: Georgian Popovici, FB Banatul Montan și Primăria Reșița

 

Facebook Comments
Distribuie:

Te-ar mai putea interesa si

Cele mai citite