Noi vrem Semeringul Bănățean!

Progresul este ceea ce se întâmplă când imposibilitatea provoca o necesitate

De foarte mulți ani se vorbește despre dezvoltarea locală și modernizarea localităților României! În acest timp am înțeles că o comunitate nu se poate dezvolta durabil dacă stabilirea priorităților strategice pe care le are, identificarea resurselor, a oportunităților, nu reprezintă rezultatul unor analize pornite din interiorul acesteia. Comunitatea trebuie să decidă și asupra modului în care își va folosi resursele locale, cu scopul de a genera prosperitate pentru toți membri săi.

Căderea economică, sărăcirea populației, lipsa locurilor de muncă, lipsa de alternative, depopularea zonei, reprezintă probleme existențiale pentru localitățile Anina și Oravița, iar ieșirea din acest impas nu se poate realiza fără a pune în valoare resursele naturale, tehnice și umane de care dispun dar pe care, din diferite motive, nu le pot folosi.

Faptul că nu pot lua decizii care vizează folosirea acestor resurse reprezintă o problemă majora pentru toate comunitățile și creează imposibilitatea aplicării unor strategii locale care să le pună în valoare oportunitățile privind dezvoltarea.
Valea Aninei beneficiază de resurse naturale ce au stat la baza dezvoltării acestui spațiu o lunga perioadă istorică. Mai beneficiază de forme de relief și asociații vegetale care pe lângă frumusețea peisagistică au și o importantă valoare științifică. Din acest motiv ele au fost puse sub ocrotirea legii, fiind declarate rezervații naturale de tip forestier, mixt sau speologic care fac parte din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului! În favoarea viitorului localităților Anina și Oravița poate pleda întreaga lor istorie.

Fiecare popor și fiecare epocă stă pe umerii vremurilor trecute

Ei bine… unul din umerii pe care se poate construi prezentul și viitorul acestora este calea ferată Anina-Oravița. Cu ajutorul ei se pot pune în valoare, într-un mod mult mai eficient, toate celelalte oportunități privind dezvoltarea economică și socială a acestui minunat colț de țară!
Din păcate însă… istoria nu ne mai aparține! Semeringul Bănățean nu mai aparține celor care l-au construit și îi știu adevărata valoare! Proprietarii conjuncturali ai acestei bijuterii tehnice ne vorbesc despre strategiile europene privind transportul european de mărfuri pe calea ferata. Din perspectiva strategiilor respective Semeringul Bănățean este doar o cale ferată neinteroperabilă, iar “daca nu se găsește cineva care să o închirieze va trebui închisă”. Și uite așa „Semeringul Bănățean”, cea mai veche cale ferată montană din țară, este în pericol să fie închis după aproape 160 ani de la darea în funcțiune.

Putem fi de acord cu un astfel de lucru!?

Dacă nu… atunci trebuie să înțelegem că această situație este una dintre provocările la care trebuie găsite soluții.
Pentru a câștiga lupta pentru un viitor mai bun România nu trebuie să-și limiteze aspirațiile doar la ceea ce vrea Uniunea Europeană, ci este necesar să implementeze proiecte proprii care au ca obiectiv ridicarea nivelului de bunăstare al românilor. Realizarea acestui lucru nu este posibilă prin distrugerea patrimoniului, ci prin capacitatea noastră de a pune în valoare moștenirea istoriei. Semeringul Bănățean nu este numai o cale ferată, ci este parte din istoria economică a Banatului Montan! O istorie plina de succese care au făcut din acest colt de țară un adevărat “El Dorado”, atrăgând ca un magnet meseriași din toate colțurile Europei.

Strategia Dunării

În contextual strategiei UE pentru regiunea Dunării, Semeringul bănățean reprezintă mult mai mult decât o problemă sentimentală! El poate fi chiar un obiectiv strategic prin intermediul căruia se asigură cea mai ieftină legătură cu Dunărea a agenților economici și a turiștilor interesați de zona Anina. În viziunea UE fluviul Dunărea reprezintă o locație ideală pentru amplasarea de hidrocentrale, un coridor de transport paneuropean și un adăpost pentru cele mai rare specii de păsări și animale din Europa.
Din România până în Germania, parcurgând peste 2 800 km, Dunărea a fost mereu o atracție turistică. În prezent, ea se află tot mai des în prim-planul croazierelor fluviale europene. Strategia UE pentru regiunea Dunării va reuni organizațiile de turism pentru a maximiza oportunitățile de călătorie și explorare, cuprinzând diferite culturi, capitale, religii și limbi. În condițiile reabilitării și reintroducerii în circuitul economic, Semeringul Bănățean se poate transforma într-un obiectiv turistic foarte atractiv și, în același timp, o punte de legătură între turiști și superbele obiective existente în numeroasele rezervații naturale ce fac parte din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului.
Transporturile fluviale au potențialul de a răspunde la intensificarea schimburilor comerciale din estul și sud-estul Europei. Primul pilon al Strategiei cuprinde acțiuni pentru conectarea macroregiunii, prin îmbunătățirea legăturilor de transport. Obiectivul principal al UE este de a reuni în acest proiect toate părțile interesate, autorități locale, regionale și naționale. Strategia va contribui nu numai la conectarea internă a macroregiunii, ci și la facilitarea accesului din exterior.

Transporturi multinodale

Transporturile multinodale reprezintă o sintagmă cheie folosită de UE cu scopul de a crea certitudinea serviciilor optime pentru transport. În acest sens, proiectele din cadrul strategiei Dunării includ extinderea axelor de căi ferate și autostrăzi, precum și măsuri de îmbunătățire a caracterului navigabil al Dunării.
De asemenea, sunt planificate măsuri ce vizează aeroporturile regionale și porturile de la Dunăre. Fără reabilitarea căii ferate Anina – Oravița se pierde o excelenta oportunitate de a conecta aceasta zonă la viitorul coridor de transport paneuropean! Rămânerea în afara coridorului respectiv are ca efect mai puțini turiști europeni pentru Banatul de Munte și un interes infinit mai scăzut al investitorilor.

Din aceste perspective este de înțeles faptul că firmele interesate de implementarea unor planuri de afaceri în această zonă privesc reabilitarea liniei ferate Oravița-Anina ca pe o oportunitate privind accesul la Dunăre, si apoi pe piața UE, a materiilor prime și a produselor finite rezultate din procesul de producție.
Astfel, devine evident faptul că progresul economic al zonei Anina-Oravița este legat și de reabilitarea Semeringului Bănățean, respectiv reintroducerea acestui obiectiv în circuitul economic.

Decidenți, resurse și efecte asupra mediului

Factorul decident în ceea ce privește reabilitarea este SNCFR! Dacă la nivelul respectiv se refuză înțelegerea acestei nevoi, Ministerul Transporturilor, Guvernul sau chiar Parlamentul pot, chiar au obligația, să vină cu decizii, hotărâri sau legi care să reglementeze aceasta situație.
Banii necesari reabilitării pot veni din mai multe surse, respectiv;
1. Regionala CFR Timișoara, cea care a preluat dreptul de proprietate de la „Societatea Cezaro-Crăiască Privilegiată a Căilor Ferate Austriece” (St.E.G.) în cele mai bune condiții de funcționare, beneficiind de pe urma exploatării acestei căi ferate.
2. Guvern (prin bugetul de stat) – cel care poartă responsabilitatea socială a unor decizii politice și administrative care au condus la închiderea mineritului din Valea Aninei, nereușind încă să vină cu soluții alternative pentru dezvoltarea economică și ocuparea forței de muncă.
3. Uniunea Europeana (pe baza de proiecte) – pornind de la obiectivele strategiei „Europa 2020” privind reducerea emisiilor de gaze cu cel puțin 20%, în comparație cu anul 1990, și de a spori randamentul energetic cu 20%.

În acest context o proporție însemnată a traficului de marfă trebuie transferat de pe căile rutiere pe Dunăre valorificând astfel potențialul transporturilor căilor navale interne, ceea ce presupune reducerea consumului de energie, a emisiilor de CO2, a costurilor de transport și creșterea capacității navale. Calea ferată Anina – Oravița poate contribui la creșterea volumului de marfă transportat pe Dunăre și în același timp poate oferi oportunități suplimentare pentru dezvoltarea industriei de turism prin croaziere fluviale.

Parteneriate posibile

Pe viitor administrarea poate rămâne în favoarea SNCFR, cu condiția creșterii gradului de responsabilitate față de acest obiectiv și față de importanța sa privind dezvoltarea economică a zonei. În cazul în care SNCFR-ul manifestă dezinteres față de nevoile locale, administrarea căii ferate trebuie cedată gratis (așa cum a și primit-o de altfel) către alte instituții interesate. O posibila asociere între consiliile locale Anina și Oravița, Consiliul Județean Caraș-Severin, sau chiar un posibil viitor Consiliul Regional, se poate implica cu succes în administrarea și punerea în valoare a căii ferate. În asociere pot fi atrași chiar și parteneri din domeniul privat. Acest tip de asocierea poate deveni o soluție si pentru accesarea de fonduri europene!

Mobilizarea administrațiilor locale, a organizațiilor de tip politic și a societății civile din Banatul de Munte pentru salvarea acestei bijuterii tehnice este absolut necesară! În lipsa cuvântului nostru se vor auzi doar justificările celor care spun că „Semeringul Bănățean” trebuie închis. Noi suntem cei care putem împiedica acest lucru! Avem, chiar și în România, modele de intervenție a societății, din păcate destul de rare, care au demonstrat valabilitatea expresiei “vox populi vox dei”! Este nevoie de astfel de atitudini, de succese, pentru a înțelege că avem forța de a schimba „strategiile” făcute fără a se tină cont de nevoile comunităților locale, ci doar de nevoia unor profituri imediate, obținute fără investiții și fără prea mare efort!

Demersuri anterioare

Am convingerea că locuitorii Banatului de Munte vor ști să-și apere interesele daca vor constata că acestea sunt încălcate cu buna știință!
În urmă cu șapte ani, mobilizându-ne exemplar, am reușit să evităm sfârșitul, planificat încă de pe atunci, Semeringului Bănățean! După multe demersuri făcute în Caraș Severin și în țară, împreună cu regretatul Nicolae Vlădulescu am ajuns cu această problemă până în Comisia de Patrimoniu și Cultură din cadrul Parlamentului European, invitați fiind de către domnul Mircea Diaconu, pe atunci parlamentar european. Ulterior, de la Comisia Europeană s-a deplasat la Reșița, pentru a vedea calea ferată, domnul Raffaele Spallone, director de  programe în cadrul comisiei, căruia Asociația Pro Banatul de Munte și conducerea Consiliului Județean Caraș Severin i-au dat împuternicirea de a face demersurile necesare pentru a înregistra aceasta cale ferată în patrimoniul cultural industrial al Uniunii Europene. Totodată, sfătuiți de specialiștii din cadrul Comisiei Europene, am încercat să creăm un parteneriat al căilor ferate europene de tip semering (existente în Austria, Cehia, Italia, România și Germania), pentru ca împreună să depunem un proiect de reabilitare și introducere a acestora în circuitul economic. Proiectul putea fi finanțat direct de Comisia Europeană. Aici ne-am blocat, pentru că cei care au în proprietate Semeringul Bănățean nu erau interesați de acest aspect. Iar asociațiile nonguvernamentale, oricât de bine intenționate ar fi, primăriile Oravița, Anina și Consiliul Județean Caraș-Severin, sunt neeligibile, nefiind proprietari pe acest obiectiv de patrimoniu care, reabilitat cum se cuvine, în contextul implementării Strategiei Dunării, s-ar putea transforma într-un motor de dezvoltare economică și socială.

Concluzii

Calea ferata Anina-Oravița este vitală pentru economia zonei respective!
Funcționarea acesteia, în paralel cu amenajarea muzeelor miniere, ar crea contextul favorabil atât pentru dezvoltarea rapida a turismului cât și al altor activități economice.
Beneficiile funcționării acesteia se extind atât asupra iubitorilor de turism care, prin intermediul acestui monument arhitectonic de primă mână, au un acces mult mai facil către peisajele de o rară frumusețe, cât și a agențiilor economici ce prestează servicii turistice, consiliilor locale, care vor încasa taxe și impozite iar pe de alta parte vor reduce cheltuielile de asistenta sociala, și nu în ultimul rând asupra locuitorilor, al căror grad de ocupare și nivel de trai vor crește odată cu dezvoltarea economica a zonei.
Pentru ca toate acestea să se întâmple soluții sunt! Nu există însă suficientă determinare din partea unor instituții care, în mod nedrept, au ajuns să decidă asupra acestui aspect fără să vadă dincolo de interesele proprii.
De aceea este nevoie să spunem răspicat că, indiferent cui aparține sarcina reabilitării și administrării, NOI VREM ca Semeringul Bănățean să fie reabilitat și reintrodus în circuitul economic.
Este o șansă pe care nu avem dreptul să o ignoram!
Este șansa de a face dintr-o parte reprezentativă a Banatului de Munte un obiectiv pe care iubitorii de turism sau investitorii de orice fel să nu-l poată ocoli!
Este șansa ca în acest spațiu să se poată munci și trăi mai bine!
Este șansa de a evita un sfârșit de istorie, punând chiar pagini în plus la minunata poveste a acestor locuri.