Juriul Galei Premiilor Participării Publice a desemnat premianţii celei de-a XI-a ediţii a evenimentului anual organizat de CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică. Acest eveniment îi premiază pe oamenii şi organizaţiile care, prin demersuri civice şi campanii de advocacy, au determinat autorităţile publice să rezolve diversele probleme cu care se confruntă comunităţile.
Subiectele iniţiativelor civice premiate anul acesta la Gală sunt de larg interes pentru societate, dar şi pentru comunităţi mai mici, precum demersurile care reflectă puterea cetăţenilor în a aduce schimbări pozitive pe strada sau satul în care locuiesc. Premiile Galei ilustrează curajul şi perseverenţa unor persoane şi organizaţii de a aduce subiecte presante pentru cetăţeni şi comunităţi la masa la care se iau deciziile: probleme sistemice în educaţie sau care afectează grav natura şi mediul înconjurător, conservarea clădirilor de patrimoniu şi stoparea construcţiilor ilegale, responsabilizarea instituţiilor publice pentru transparenţă decizională, stimularea tinerilor de la sate pentru educaţie şi dezvoltare, fenomenul violenţei asupra femeilor, comunităţi mai sigure şi prietenoase pentru cetăţeni.
„Anul acesta, Gala Premiilor Participării Publice şi-a propus o misiune grea: să arate că, cu tot ce s-a întâmplat în perioada pandemiei – o mână de cetăţeni şi organizaţii au continuat să ducă problemele comunităţilor lor pe agenda instituţiilor responsabile. Am vrut să vedem cine sunt cei care şi-au mai găsit resursele să lupte pentru schimbarea unor legi, să ceară primarului să amenajeze un loc de joacă, să ceară consiliului local transparenţă, să ceară ministerului norme de aplicare, să ceară gărzii de mediu să intervină. Sigur că au fost mai puţini ca de obicei, sigur că a fost mai greu ca de obicei”, a declarat Oana Preda, Director Executive CeRe.
Premianţii Galei Premiilor Participării Publice de anul acesta sunt:
– MKBT: Make Better, Fundaţia PACT, Grupul de iniţiativă Valea Corbului (jud. Argeş), Asociaţia DEP Bumbeşti-Jiu (jud. Gorj) şi GAL Reşiţa (jud. Caraş-Severin) – Despre crearea Legii Aşezărilor Informale sau despre Comunităţi cu acte, deci cu Viitor
Peste 200.000 de oameni locuiesc în aşezări informale. Până să se implice organizaţiile neguvernamentale, zonele de locuire informală nu existau în documentele oficiale ale administraţiei publice. Pentru ei, nu exista niciun cadru legal care să le faciliteze accesul la infrastructură edilitară şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuire, siguranţă şi sănătate a locuitorilor lor.
Organizaţiile implicate în campania de advocacy au reuşit să lucreze pentru un proiect de lege. În 2020 a fost adoptată legea şi normele de aplicare pentru recunoaşterea aşezărilor informale.
– Grupul civic „Iniţiative pentru Bilca” – Transparenţa şi responsabilizarea aleşilor în comuna Bilca
Cetăţenii s-au organizat şi au cerut mai multă transparenţă decizională la primărie şi au făcut voluntar site-ul primăriei. Grupul a participat pentru prima oară la o şedinţă a Consiliului Local, au convins primarul şi consilierii să transmită online şedinţele de consiliu şi au deschis primăria pentru o comunicare mai bună cu comunitatea. Pentru prima oară în istoria comunei, a fost organizată o dezbatere electorală pentru alegerile locale.
– Asociaţia Rădăuţiul Civic – Istoria de lângă noi – o poveste despre patrimoniu şi implicare civică din nordul ţării
Membrii asociaţiei au mobilizat comunitatea din Rădăuţi în acţiuni de advocacy menite să responsabilizeze administraţia locală pentru protejarea clădirilor istorice din centrul oraşului. Totodată, au participat la iniţiative publice care au reuşit stoparea unor construcţii ilegale şi au convins primăria să le ofere spaţiu pentru un centru comunitar într-o clădire simbol a oraşului. Costurile şi activităţile de renovare a spaţiului comunitar au fost susţinute prin eforturile comunităţii.
– WWF România – Stop Tăierilor Ilegale / Maratonul NePădurilor
Tăierile ilegale de arbori din păduri sunt de multă vreme o problemă naţională, iar măsurile autorităţilor publice încă lasă loc pentru abuzuri şi portiţe legale celor rău intenţionaţi. WWF România face demersuri de advocacy susţinute pentru adoptarea unui nou Cod Silvic, care să preîntâmpine acţiunile celor care taie ilegal copaci.
– Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis – Aerlive.ro
Organizaţia a comunicat datele din Aerlive.ro către Ministerul Mediului şi instituţiile subordinate, către Garda de Mediu şi Primăria Capitalei. După ce din partea primăriei nu a existat niciun fel de deschidere la dialog, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis a început un proces în instanţă de anulare a Planului de gestionare a calităţii aerului, PICA, iar procesul a fost câştigat în 2020 şi planul a fost anulat. Între timp, campania derulată de Ecopolis a creat o comunitate mare de oameni implicaţi care cunosc problema, reacţionează şi pun presiune pe autorităţile de control atunci când avem de-a face cu episoade de poluare.
– Consiliul Naţional al Elevilor (CNE)- ResetEDU – educaţie pentru toţi
Premiul – Votul publicului
Campaniile derulate de către Consiliul Naţional al Elevilor pentru asigurarea cuantumului minim de 100 de lei al burselor şcolare şi pentru gratuitatea transportului elevilor au durat peste 3 ani şi au necesitat munca a sute de elevi reprezentanţi din întreaga ţară.
După sute de adrese oficiale, negocieri cu decidenţi şi proteste, eforturile CNE au dat, în final, rezultate: de acum încolo, bursele şcolare vor porni de la o sumă minimă de 100 RON, spre deosebire de 6, 10 sau 20 de lei, aşa cum acordau unele autorităţi locale cu câteva luni în urmă, iar elevii vor beneficia de transport gratuit.
Aceste reuşite aparţin tuturor elevilor din România şi reprezintă un prim pas către garantarea accesului la educaţie de calitate pentru toţi copiii.
– Societatea Academică din România – Şcoli curate
Şcolile din România sunt în strânsă dependenţă cu autorităţile locale, la capitolul finanţării şi asigurării unei infrastructuri educaţionale decente. În foarte multe cazuri elevii şi sistemul educaţional sunt afectate de lipsa de transparenţă din partea administraţiei locale, pe subiecte precum nerespectarea dreptului la burse al elevilor şi sumele alocate pentru investiţii în şcoli. Societatea Academică din România au lansat rapoarte de diagnoză asupra subiectului în 5 judeţe (Bacău, Cluj, Mureş, Timiş, Vâlcea), iar până în prezent, în urma demersului lor, 54 de consilii locale au aprobat acordarea burselor pentru elevi.
– Asociaţia Declic – 112, localizează-mă!
În tragedia de la Caracal a durat 19 ore pentru a localiza victima care a apelat 112. Ulterior comunitatea s-a mobilizat şi a solicitat echipei Declic să iniţieze o campanie de advocacy, care să determine autorităţile publice să pună la punct un sistem de localizare mai performant. Petiţia Declic, semnată de 16.000 de persoane, acţiunile organizate în faţa Ministerului de Interne şi cele 1.310 de mesaje trimise parlamentarilor au atras atenţia autorităţilor responsabile. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a anunţat că noul serviciu este funcţional, iar suprafaţa de localizare a apelantului s-a redus considerabil, la ordinal metrilor/zecilor de metri.
– Andreea Oprea – Loc de joacă Emma
Copiii din cartierul Colentina (zona Pancota – Magnoliei) se jucau zilnic pe stradă, printre maşinile care circulau în această zonă. Cel mai apropiat parc era la aproximativ 10-12 min şi, astfel, copiii îşi petreceau timpul în faţa blocului, printre maşini. După 2 ani în care a participat la audienţe la ADP şi la Primăria sectorului 2 şi după multe petiţii transmise celor două instituţii, Andreea a convins administraţia să construiască un loc de joacă.
– Asociaţia pentru Dezvoltare Activă – Satul Naţional de Tineret
Premiul Special pentru Tineret, oferit de Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale
Premiu în afara competiţiei
În România, viaţa tinerilor de la sate nu oferă prea multe oportunităţi pentru dezvoltare şi educaţie. Acest segment de populaţie este adesea ignorat în planurile reprezentanţilor administraţiilor locale şi nu există acţiuni sau strategii prin care să le fie stimulată dorinţa de a rămâne şi a se dezvolta la sate. Asociaţia pentru Dezvoltare Activă a oferit un exemplu concret pentru o mai bună implicare a tinerilor din mediul rural. A dezvoltat proiectul pilot „Satul European de Tineret” și i-a adus împreună pe tinerii din 4 sate (Cleja, Slimnic, Griviţa şi Aroneanu) în activităţi educative şi în acţiuni care le-au deschis o mai bună comunicare cu instituţiile publice locale.
– Premiul special pentru reprezentarea victimelor violenţei domestice în pandemie
Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor Centrul Filia Asociaţia Anais.
