Primăria şi Consiliul Local Reşiţa, Casa de Cultură „George Suru” din Caransebeş şi Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România – U.A.R.F organizează în perioada 7-11 august „Reşiţa Film Festival”.

Timp de cinci zile, vor fi difuzate în aer liber filme româneşti consacrate dar şi de actualitate, potrivite pentru toate gusturile chiar în Centrul Civic al municipiului.
Evenimentul este realizat cu sprijinul Institutului Cultural Roman, Arhiva Nationala de Filme, DACIN SARA – Drepturi de Autor în Cinematografie și Audiovizual – Societatea Autorilor Români din Audiovizual si ALEXANDRION.
La deschiderea festivalului, în data de 7 august, ora 21:00 va fi proiectat filmul “Lotus” cu participarea marelui regizor Ioan Cărmăzan – Preşedinte U.A.R.F.

Programul “Reşiţa Film Festival”:

1. Miercuri, 7 august, 21:00 – Deschiderea oficială urmată de „ Lotus” în regia lui Ioan Cărmăzan, 2004;
2. Joi, 8 august, 21:00 – „Supravieţuitorul” în regia lui Sergiu Nicolaescu, 2008;
3. Vineri, 9 august, 21:00 – „Înghiţitorul de săbii” în regia lui Alexa Visarion, 1981;
4. Sâmbătă, 10 august, 21:00 – „Pup-o mă!” în regia Cameliei Popa, 2018;
5. Duminică, 11 august, 21:00 – „Bădăranii” în regia lui Sică Alexandrescu, 1960;

A fost inaugurat Parcul Siderurgistului!

Mai bine de o mie de copii și părinți deopotrivă au luat cu asalt Parcul Copilului chiar de la ora inaugurării sale, fiind nerăbdători să testeze fiecare huțul sau tobogan în parte, să devină eroi cu mașina de pompieri sau să escaladeze aparatele special pregătite pentru ei.

În joc au intrat și trupa de teatru a lui Dan Mirea, personaje de poveste precum Pinochio,Scufița Roșie, Vrăjitoarea sau Clownul întreținând atmosfera printre pitici.

Actuala formă a actului educațional românesc va falimenta mediul de bussines din România prin criza forței de muncă. Forța de muncă va migra spre piețe care plătesc mai bine și care valorizează competențele acestora.

E doar o chestiune de timp până atunci, a afirmat dascălul și consilierul local pe probleme de învățământ, Lucia Peia, la dezbaterea cu tema ”Probleme antreprenoriale într-un oraș post industrial”ce a avut loc la Reșița.

Șansa redresării economiei la noi este investiția în învățământ, în orientarea profesională. Conștientizându-se acest aspect a apărut și la Reșița învățământul profesional dual.

”S-a pornit cu pași mărunți, s-a pornit cu clase puține, dar cu oameni curajoși, cu operatori economici care au știut că cea mai bună investiție este în copil, este o investiție pe termen lung, vorbim de școala duală reșițeană. Momentan nu este o clădire, sunt clase care funcționează pe tipul învățământului dual, la Colegiul Tehnic, la Colegiul Tehnic Cărășan și la Colegiul Economic al Banatului Montan”, spune Luci Peia

Școala profesională duală din Reșița se poate lăuda cu un element de unicitate în țară, adică are atât domeniul producție, cât și domeniul servicii. Din păcate, elevii reșițeni nu sunt atrași de producție, în schimb pe domeniul servicii au fost ocupate toate locurile și chiar ar mai fi cereri de suplimentare a acestora.

Ideea înființări școlii duale la Reșița a revenit primarului actual, Ioan Popa, iar administrația locală s-a implicat în susținerea acestui demers. Pe lângă bursa de 200 de lei pe care o oferă statul elevului din școala duală, agentul economic dă 200 de lei, iar Primăria oferă elevilor cazare și trei mese pe zi, pe tot parcursul traseului educațional.

Toate aceste facilități au ca obiectiv repopularea Reșiței.

”Dacă noi aducem copii din toate colțurile județului, avem și copii din județele limitrofe, am făcut invitație și celor din comunitatea de români din Banatul Sârbesc, am trimis, o să râdeți, și dincolo de Prut, dar există ceva și la Iași și atunci se duc acolo, am căutat să îi aducem de pretutindeni pentru că dacă văd că le merge bine copiilor, dacă văd că sunt susținuți, și cu ocazia asta am rezolvat și problema celor care se temeau: ”măi l-aș da la școală la Reșița dar nu am bani să îl țin”, …iată, are și bani de buzunar, are și cazare și masă oferite, deci treaba lui este doar să învețe”, mai spune Lucia Peia.

Văzând familia că îi merge bine copilului, că are și loc de muncă, se mută și familia și încet-încet se repopulează orașul, după părerea dascălului cu funcție în administrația publică locală.

În 2016, chiar dacă nu exista o metodologie pentru acest tip de învățământ, s-a semnat un pact pentru școala duală cu Inspectoratul Școlar Județean și cele trei licee tehnologice din municipiu, apoi au fost căutați agenții economici interesați să se implice în acest demers.

”Dacă la început am plecat cu 13 agenți economici, în anul al doilea am avut 19. Este pentru prima dată când se corelează, când se armonizează piața economică cu oferta educațională, că până acum am făcut școală pentru dascăli”, mai spune Peia.

În susținerea afirmației dascălului vine și o informare a AJOFM Caraș-Severin în care cei mai mulți șomeri absolventi de liceu sunt cei din școlile teoretice pentru că mulți dintre aceștia nu se duc mai departe.

După semnarea contractului între administrația locală, școală și agenții economici se dă startul, la Reșița, primului an de învățământ dual, în 2017, cu 13 agenți economici implicați, 10 calificări profesionale și 161 de solicitări venite din partea agenților economici pentru diverse specializări. Au fost ocupate 123 de locuri. Nici un loc nu a fost ocupat pe calificările: strungar (12 disponibile), lăcătuș mecanic (28), tâmplar universal (25), vopsitor (14). Toate locurile au fost ocupate pentru electricieni. De asemenea, foarte bine au fost ocupate locurile de bucătar, ospătar, lucrător hotelier. Și în cel de- al doilea an școlar s-au înregistrat cereri mari din partea agentilor economici pentru diverse specializări, însă, din păcate, fără șansa de a se fi ocupat locurile, tinerii evitând unele calificări.

În total, în prezent școala duală din Reșița are înscriși 250 de copii, clasa a IX- a plus clasa a X-a.

Ca o concluzie la care Lucia Peia a ajuns în urma prezentării situației traseului învățământului dual la Reșița este că deși agenții economici vor să se implice și solicită elevi, părinții încă își doresc învățământ teoretic pentru copii lor și mai puțin calificare profesională.