Proiectul REȘIȚA SMART CITY. Interviu cu Ioan Popa, primarul Reşiţei şi candidat pentru cel de-al doilea mandat

Părintele industriei româneşti, Municipiul Reşiţa, este un oraş axat pe progres şi bunăstarea cetăţenilor prin raportare la soluţii inteligente, iar obiectivele viitoare de dezvoltare în direcţia Smart City vor fi prevăzute în Strategia de Smart City a Municipiului. Pentru a afla mai multe despre proiectele de Smart City actuale şi viitoare, Asociaţia Română pentru Smart City (ARSC) a realizat un interviu cu Ioan Popa, primarul Municipiului Reşiţa şi candidat PNL la Primăria Municipiului Reşiţa pentru un nou mandat.

Reporter ARSC: Dezvoltarea armonioasă a oraşelor de astăzi este din ce în ce mai legată de implementarea conceptului de Smart City. Ce înţelegeţi prin Smart City şi cum raportaţi conceptul la dezvoltarea comunităţii pe care doriţi să o reprezentaţi?

Ioan Popa: Conceptul de Smart City diferă de la un oraş la altul, de la o ţară la alta, de la o cultură la alta. De exemplu, în India, conceptul de Smart City ar însemna, la momentul acesta, posibilitatea de a avea apă curentă. De asemenea, implementarea conceptului de Smart City depinde şi de tipul de oraş, de dimensiunea acestuia. La Reşiţa, pe perioada mandatului meu, am adoptat câteva soluţii Smart, pe diverse verticale. Eu am preluat frâiele unui oraş care, în 25 de ani, a pierdut aproape 40.000 de locuitori, mai exact, 35% din populaţie. Reşiţa este un oraş industrial, cu două fabrici importante, unde oamenii au avut parte de această „privelişte” neplăcută a depopulării, fapt ce a determinat pierderea încrederii în ei înşişi. Cred că Smart City în Reşiţa, atât pe perioada ultimilor 4 ani, cât şi pentru următorii 4, este legat de puterea de a le retrezi oamenilor încrederea în sine. Soluţiile Smart sunt cele care îi vor putea face pe reşiţeni să aibă din nou încredere în ei, asemenea Municipiului Braşov, ai cărui cetăţeni, la momentul actual, sunt foarte încrezători în ei înşişi şi în ceea ce pot face.

Reporter ARSC: Care sunt priorităţile de investiţii pe care le aveţi în vedere pentru următorii 4 ani? Cum sunt acestea raportate la următorul exerciţiu financiar, 2021-2027?

Ioan Popa: În primul rând, trebuie să vedem de unde am plecat. În ciclul financiar 2014-2020, am avut 42 de proiecte europene, care însumează peste 160 de milioane de euro  investiţii. Pe perioada mandatului meu, am investit foarte mult în şcoli, grădiniţe: am modernizat 8 licee, 5 şcoli şi 5 grădiniţe. Am înfiinţat Școala duală în Reşiţa. Consider că şi acestea sunt soluţii Smart, pentru că în cazul în care te concentrezi pe tineri, pe educaţie, realizezi proiecte care îţi aduc beneficii în viitor. În ciclul următor, 2021-2027, luând în considerare că există foarte mulţi bani în domeniul cercetării şi al inovării, avem deja întocmite câteva fişe de proiecte. Vom realiza achiziţia Institutului de Proiectări al U.C.M.R.-ului, unde vrem să realizăm un cluster de tehnologii, de IT, pentru a putea genera locuri în care tinerii să poată să-şi dezvolte imaginaţia. Tot în acest scop, dorim să achiziţionăm două clădiri. Una dintre acestea este Magazinul Universalul Vechi, o clădire emblematică pentru Reşiţa. Aşadar, ne concentrăm foarte mult pe cercetare şi inovare, alături de proiecte pe care le vom continua în direcţiile: mobilitate urbană, regenerare urbană sau reconversia unor situri industriale. Tot în zona de soluţii Smart, ne aflăm în faza incipientă în care studiem un sistem de supraveghere video al oraşului, cu peste 600 de camere video cu recunoaştere facială şi recunoaştere a numerelor de înmatriculare. De asemenea, o altă facilitate este cântărirea electronică la toate intrările şi ieşirile din oraş pentru a contracara fenomenul supratonajului, ce duce la distrugerea infrastructurii rutiere. Tot acest ansamblu de camere video, acest sistem de supraveghere, cântărirea electronică şi un sistem de gestionare a traficului sunt soluţii Smart pe care le vom pune în practică în următorul ciclu financiar.

Reporter ARSC: Care sunt principalele obiective care se vor regăsi în Strategia Smart City a Municipiului Reşiţa?

Ioan Popa: Unul dintre obiectivele pe care le am în vedere şi care este prevăzut şi în Strategia Smart City a Municipiului Reşiţa este creşterea nivelului de siguranţă a cetăţeanului. Prin soluţiile pe care le-am menţionat anterior, pe care le considerăm smart, încercăm să oferim cetăţenilor oraşului siguranţă. Un alt obiectiv este legat de zona de cercetare şi inovare, unde încercăm să creăm o dinamică în oraş, să atragem tineri studenţi care să vină în Reşiţa şi cărora să le oferim un mediu adecvat de trai.

Reporter ARSC: Verticala Smart Mobility este una dintre cele mai importante într-un oraş inteligent. Care sunt soluţiile de Smart Mobility pe care le propuneţi pentru îmbunătăţirea mobilităţii urbane în Municipiul Reşiţa?

Ioan Popa: Pe perioada mandatului meu, una dintre iniţiativele în domeniul mobilităţii a fost readucerea tramvaielor în Reşiţa, după ce linia de tramvai a fost oprită în 2011. Am readus transportul public în patrimoniul Primăriei, iar atunci când te concentrezi pe transportul nepoluant, precum tramvaiele, te concentrezi pe soluţii de Smart Mobility, cumulate cu achiziţia unor autobuze electrice şi staţii intermodale prin care conectezi Reşiţa de zona turistică a Banatului de Munte, care sunt foarte importante. Pe lângă tramvai ca mijloc de transport, noi am creat în ciclul financiar 2014-2020 o promenadă pe malul râului Bârzava care străbate Reşiţa, cu piste de biciclete, cu areal pietonabil, cu locuri de odihnă. Am adoptat aceste soluţii ca parte a soluţiilor de mobilitate alternativă. În 2021-2027, vom face piste de biciclete şi pe celălalt mal al râului Bârzava şi avem în plan construirea a 8 poduri pietonale metalice, care să lege cele două maluri ale râului în mai multe locuri. Tot pe verticala Smart Mobility, avem un funicular de 700 metri lungime care străbate centrul oraşului Reşiţa, la circa 35 metri înălţime. Printr-un studiu de fezabilitate, am realizat o reconversie a acestui funicular şi vom realiza o axă de mobilitate alternativă. Deasupra vor fi piste de biciclete, iar dedesubt va fi zonă pietonală. De asemenea, avem în plan realizarea unui sistem inteligent de parcări publice, bazat pe introducerea în asfalt a unor „pastile” inteligente astfel încât, în momentul în care o maşină este parcată şi nu este efectuată plata în 5 minute, să poată fi avertizat Centrul de Comandă şi să putem să gestionăm parcările inteligent. Tot pentru perioada 2021-2027, în plan mai este şi un sistem de tip Park&Ride, cu 6 etaje, adresat tuturor celor care merg la schi. Oamenii îşi pot lăsa maşina în parcare, iar de acolo sunt preluaţi de autobuze electrice, astfel încât să nu fie aglomerată zona schiabilă a Semenicului.

Reporter ARSC: Care sunt măsurile pe care le consideraţi necesare pentru digitalizarea administraţiei publice la nivelul Municipiului Reşiţa?

Ioan Popa: Pe zona de Smart Governance, avem deja două proiecte câştigate pe POCU. Unul dintre acestea este depus în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai. Ambele proiecte au în vedere facilitarea relaţiei dintre administraţia publică şi cetăţeni, în mai multe domenii: eliberare de avize, de autorizaţii de construcţie, documente de urbanism, sisteme de plăţi astfel încât cetăţeanul să nu mai fie nevoit să se deplaseze la ghişeu. O altă componentă este relaţionarea dintre primărie şi cetăţean, în sensul în care cetăţeanul poate face diverse sesizări cu privire la iluminatul public, drumuri, etc. Cu Universitatea Babeş-Bolyai vom realiza Strategia de Dezvoltare a oraşului Reşiţa 2020-2023, vom revizui Planul de Mobilitate Urbană şi vom face o parte din cadastrul digital al oraşului (GIS). La momentul acesta, în ceea ce priveşte relaţia dintre cetăţeni şi primărie, avem o aplicaţie funcţională prin care intrăm în contact cu cetăţenii, prin intermediul sesizărilor cu privire la diverse probleme din oraş.

Reporter ARSC: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor este unul dintre indicatorii verticalei Smart Living dintr-un oraş inteligent. Care sunt proiectele pe care le vizaţi în acest sens?

Ioan Popa: În ultimii ani, am realizat câteva proiecte, atât din bugetul local, cât şi din fonduri europene, care să îmbunătăţească calitatea vieţii oamenilor. De exemplu, am realizat un loc de joacă pentru copii, care nu există în mai mult de trei oraşe din România. Este un loc de joacă pentru copii împărţit pe mai multe zone, pentru diverse categorii de vârstă, dotate cu aparate specifice, antivandalism, care se pretează pentru orice anotimp şi care nu prezintă şuruburi la vedere. De asemenea, am creat locuri adiacente şi pentru persoanele vârstnice. Acesta a fost foarte bine primit de public, iar în prezent realizăm încă două locuri asemănătoare. De asemenea, am achiziţionat acum o lună un pump track, un culoar pe care mergi cu bicicleta peste nişte obstacole, făcând balans faţă-spate, fără a necesita pedalare. Acest pump track este primul cumpărat de o administraţie publică din România. Aşadar, încercăm să adoptăm soluţii care să determine familiile să îşi petreacă timpul liber într-un mod plăcut.

Reporter ARSC: Dar în ceea ce priveşte soluţiile inteligente pentru mediu? Care sunt propunerile dvs. în acest sens?

Ioan Popa: În primul rând, în urmă cu 8 luni, Primăria Reşiţa a preluat activele unei firme falimentare care realiza recoltare de deşeuri selective şi am înfiinţat firma Reşiţa Curată, prin care gestionăm tot ceea ce înseamnă materiale reciclabile în oraş. De asemenea, avem pornite câteva zeci de platforme de gunoi subterane pe care dorim să le închidem, făcând după modelul de la Braşov un perimetru securizat, care permite accesul doar pe baza unei cartele. Am realizat şi un proiect în acest sens pentru care sperăm să găsim finanţare în ciclul următor. De asemenea, de la începutul mandatului meu, am plantat în Reşiţa peste 3.500 de copaci. Una dintre politicile noastre este ca orice stradă pe care o modernizăm sau o reabilităm să fie împrejmuită de copaci. În plus, încercăm să aplicăm modele din Occident atunci când modernizăm străzile din municipiu.

*Notă: Articolul face parte dintr-o vastă serie de interviuri ce urmează a fi publicate în numărul 15 al revistei Smart City Magazine, o publicaţie marca Asociaţia Română pentru Smart City, prezentă pe piaţă încă din anul 2016, atât în format tipărit, cât şi în format online. Apariţia cu numărul 15 urmează a fi centrată pe candidaţii la alegerile locale din septembrie 2020 şi planurile şi programele acestora de dezvoltare a comunităţilor, din perspectiva conceptului Smart City.

(P.E.)