Medicul Virgil Musta de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, care a tratat pacienți infectați cu coronavirus încă din primele zile ale pandemiei, a răspuns la peste 50 de întrebări venite din partea cetățenilor referitoare la vaccinul împotriva COVID-19.
În răspunsurile adresate cetățenilor pe pagina de socializare City Doctors, medicul Virgil Musta vine cu precizări și explicații importante referitoare la vaccinul anti-COVID-19, începând cu cele de ordin tehnic, legate de modul de administrare sau de cel în care vaccinul acționează, până la cele care vizează eventuale contraindicații pentru pacienții care suferă de diverse afecțiuni. În cazul acestora, medicul face precizarea că, indiferent de răspunsurile sale, „decizia finală pentru a face sau nu vaccinul este obligatoriu de luat numai după ce vă consultați cu medicii specialiști care vă cunosc și istoricul și starea actuală a eventualelor afecțiuni pe care le aveți sau cu medicul de familie”.
Redăm, în continuare, întrebările și răspunsurile (Q&A) complete oferite de medicul Virgil Musta:
- Fiind un vaccin nou, nu cunosc prea multe despre el și nu știu dacă e bine să mă vaccinez, cum procedez?
– Caută informații din surse credibile, oferite de oameni care au expertiză solidă, care s-au confruntat de-a lungul carierei cu diverse alte epidemii (epidemiologi, infecționiști, specialiști în sănătate publică) și nu lua de bune opiniile celor care doar își dau cu părerea, neavând niciun fel de pregătire în domeniu și care doar preiau și rostogolesc diverse informații pe care nici macar nu le verifică.
- La ce mă ajută, de fapt, dacă decid să mă vaccinez?
– Vaccinarea ajută în trei direcții: îți diminuează foarte mult posibilitatea de a face boala pentru că îți învață sistemul imunitar să anihileze virusul cât mai repede după ce ai intrat în contact cu el; îți diminuează foarte mult posibilitatea de a face o formă gravă a bolii pentru că stimulează organismul să producă anticorpi și stimulează imunitatea celulară; vei contribui la stoparea pandemiei și la revenirea mai rapidă la normalitate deoarece cu cât mai repede se atinge un număr suficient de oameni care au un răspuns imunitar corespunzător împotriva SARS CoV-2, cu atât mai repede pandemia poate fi oprită.
- La ce riscuri mă expun dacă decid să nu mă vaccinez?
– Să faci boala, să faci formă severă, să ajungi la terapie intensivă și poate și mai rău, să rămâi cu sechele care îți vor crea probleme toată viața. Să nu fii liber să călătoresti unde vrei fără carantinări, să îmbolnăvești prieteni, membri de familie care pot face forme grave.
- Cât de sigur este vaccinul? (dacă nu imi face mai mult rău decât bine, pe termen scurt, dar și pe termen lung)
– Oricare dintre variantele aprobate deja sunt vaccinuri sigure, toate testele efectuate anterior lansării, dar și observațiile de până acum de la peste 30 de milioane de oameni din 46 de țări care au primit deja prima doză de vaccin ne arată că vaccinul, indiferent de compania producătoare, nu are efecte secundare pe termen scurt mai accentuate decât alte vaccinuri de până acum. Practic, probabilitatea de a avea un accident de mașină este mult mai mare decât efectele adverse serioase.
– Pe termen lung, toate estimările experților, bazate pe modul concret de interacționare cu organismul nostru, ne arată că nu vor exista efecte dăunătoare sănătății cauzate de acest vaccin. Evident că nu s-a putut încă observa concret acest lucru, pentru că nu avem o monitorizare pe o durată de ani de zile, dar părerea mea este că, spre exemplu, poluarea și lipsa de igienă au efecte mult mai nefaste pe termen scurt și lung decât vaccinul.
- Prin vaccin, mi se introduce virus în organism? Îmi modifică structura genetică?
– NU. Vaccinurile Pfizer și Modena nu sunt vaccinuri cu virus viu atenuat și nici măcar cu virus inactivat. Aceste vaccinuri, spre deosebire de altele de până acum, datorită tehnologiei moderne, folosesc ARN mesager într-un mod foarte inteligent și inovator pentru a te imuniza. NU pătrunde în ADN-ul uman, în nicio formă!
- Cum acționează de fapt vaccinul acesta diferit de altele de până acum?
– Prin noua tehnologie ARNm, se introduce în celula musculară de la locul injecției o secvență de cod genetic al virusului, deci nu virusul, care reprezintă instrucțiuni pentru sistemul nostru imunitar pentru a recunoaște și neutraliza rapid virusul atunci când apare.
– Ce se întâmplă de fapt: în cazul contaminării unei persone cu virusul SARS-CoV-2, acesta ajunge la nivelul faringelui și nasului, unde cu ajutorul unei proteine din structura virusului, numită proteina S, se fixează de receptorii celulari ai celulelor noastre și pătrunde în celula mucoasei faringiene și a nasului. Aici virusul se multiplică. Virușii noi formați distrug celula și trec în alte celule pentru a continua procesul. Organismul reacționează la acești intruși generând o inflamație, care la un moment dat poate distruge propriul organism. În cazul vaccinării, se introduce prin vaccin un ARN mesager înglobat într-o nanoparticulă de grăsime, pentru a putea intra în celulă. Acest ARN conține informația pe care virusul o transmite „fabricii de proteine” din celula noastră, pentru a sintetiza proteina S, componentă cu care virusul se fixează de receptorul celular și apoi intră în celulă. AND-ul celular nu este atacat sau influențat. Odată produsă aceasta proteină, ea este identificată de sistemul imunitar ca fiind o particulă străină. Sistemul imun reacționează prin producerea de anticorpi, care înglobează această proteină și o neutralizează. Celula musculară modificată moare și este eliminată din organism, locul ei fiind luat de o celulă nouă, normală.
Odată produși primii anticorpi, organismul are celule de memorie, care vor da alarma în momentul când în organism vor mai apărea astfel de structuri, atunci când luăm virusul de la cineva. Astfel, când virusul SARS-CoV-2 intră în organism la nivelul faringelui și mucoasei nazale, anticorpii deja formați, împreună cu cei care sunt produși rapid, neutralizeaza proteina S, iar virusul nu mai poate intra în celulă să se multiplice și să producă practic boala.
– În esență, cele două vaccinuri, Pfizer și Moderna, au în compoziție doar părțile de ARN care conțin instrucțiunile de producție pentru acea proteină. După vaccinare, pe baza acestor instrucțiuni, celulele noastre musculare vor produce acea proteină (fără virus, doar proteina exterioară, deci nu ne putem îmbolnăvi, pentru că nu există virusul), după care acele secvențe de ARN sunt distruse de organismul nostru. În acest fel, sistemul nostru imunitar învață în avans să recunoască acele proteine prezente în structura virusului, pentru ca atunci când acesta intră în organismul nostru să fie pregătite să acționeze imediat pentru neutralizarea acestuia.
– Recomand și filmulețul de mai jos, pentru a înțelege simplu cum acționează acest vaccin: https://www.facebook.com/Ministeru…/videos/204532721391754
- Dacă mă vaccinez, mai trebuie să respect măsurile de protecție?
– DA, este foarte important să continuăm să purtăm mască, pentru că, pe de-o parte, vaccinurile au o rată de succes de circa 95%, iar pe de altă parte, încă nu știm exact pentru câte luni oferă protecție și nici dacă persoanele vaccinate mai pot transmite virusul după ce se contaminează de la persoane bolnave.
- După ce mă vaccinez, mai pot transmite virusul?
– Există numeroase dezbateri legate de acest subiect la nivelul experților în domeniu. După părerea mea, o persoană vaccinată nu mai transmite virusul pentru a determina boala unei alte persoane. Pentru ca boala să se manifeste, este nevoie de o cantitate mai mare de virus. După ce virusul intră în organism la nivelul nasului și faringelui, acesta începe să se multiplice în perioada de incubație de câteva zile. Abia după ce se ajunge la o cantitate mai mare de viruși se va declanșa boala, dar și posibilitatea de a transmite la altcineva. Acest lucru se poate vedea și prin faptul că o persoană contaminată nu transmite boala chiar din primele zile de la contactul cu cineva infectat. După vaccin, sistemul nostru imunitar recunoaște imediat virusul intrat în organism și acesta este neutralizat mult mai repede și nu este lăsat practic să se multiplice pentru a ajunge la o cantitate mai mare, care să poată determina contaminarea altora. Dar, până vom avea date clare, pentru a elimina orice risc, este recomandat să purtăm mască și să respectăm măsurile de protecție și după vaccinare.
- Care sunt persoanele cărora nu le este recomandat să se vaccineze?
– Persoanele care în momentul vaccinării prezintă o infecție acută, manifestată prin febră mare și semne directe ale acelei infecții. Aceste persoane se pot vaccina numai după încetarea simptomatologiei.
– Persoanele care sunt alergice la unul din compenentele vaccinului sau care prezintă alergii multiple sau care în antecedente au prezentat șoc alergic. Iată lista excipienților vaccinului Pfizer, pentru a verifica dacă ne știm alergici la una dintre aceste substanțe:
((4-hidroxibutil)azanediil)bis(hexan-6,1-diil)bis(2-hexildecanoat) (ALC-0315)
2-[(polietilenglicol)-2000]-N,N-ditetradecilacetamidă (ALC-0159) 1,2-Distearoil-sn-glicero-3-fosfocolină (DSPC) Colesterol, Clorură de potasiu, Dihidrogenofosfat de potasiu, Clorură de sodiu, Fosfat disodic dihidrat, Sucroză, Apă pentru preparate injectabile. Iar pentru vaccinul Moderna: lipidă SM-102, colesterol, 1,2-distearoil-sn-glicero-3-fosfocolină (DSPC), 1,2-dimiristoil-rac-glicero-3-metoxipolietilen-glicol-2000 (PEG2000 DMG), trometamol, clorhidrat de trometamol, acid acetic, acetat de sodiu trihidrat, sucroză, apă pentru preparate injectabile.
– Persoanele cu boli autoimune severe în evoluție.
- Ce se întâmplă dacă am deja COVID-19 și nu știu, fiind asimptomatic, și îmi fac vaccinul?
– Dacă ai COVID-19 și nu știi înseamnă ca ești într-una din următoarele situații: fie ești în perioada de incubație a bolii, adică în primele 5-7 zile de la contact și încă nu au apărut simptomele, fie ai deja o formă asimptomatică de boală. În aceste două situații, chiar dacă te vaccinezi nu pățești nimic rău, dimpotrivă, în a șaptea zi de la vaccinare apar primii anticorpi, care impiedică și ei multiplicarea virusului și astfel te ajută să faci o formă mai ușoară de boală. Acest lucru l-am putut vedea și experimenta la noi în Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara, unde trei colegi au fost depistați pozitiv imediat după vaccinare. Toți au făcut o formă ușoară de boală și nu au avut probleme.
- Dacă am avut deja COVID-19, mai are rost să mă vaccinez?
– Da, are rost să mă vaccinez, deoarece nu știu câți anticorpi protectori am după boală. Nu toți anticorpii ce se formează în timpul bolii și pe care pot să-i determin prin testele uzuale sunt și protectori. În plus, nu toate persoanele care au făcut boala au făcut și anticorpi. Există tot mai multe dovezi în acest sens, confruntându-ne cu reinfectări la persoane care au mai avut boala. Se pare că persoanele care au prezentat o formă ușoară nu au făcut o cantitate mare de anticorpi protectori.
- După ce mă vaccinez, de când sunt protejat și pentru cât timp?
– Anticorpii post-vaccinare încep să apară dupa 7-14 zile de la prima doză și realizează o protecție în circa 60% din cazuri în trei săptămâni de la prima vaccinare. Pentru a avea o protecție completă este nevoie să treacă 1-2 săptămâni de la rapel (a doua doză de vaccin). Deci, pentru vaccinul Pfizer, la care rapelul se face la 21 de zile, protecția se obține la aproximativ o lună de la prima doză, iar pentru vaccinul Moderna, la care rapelul se face la 28 de zile, protecția completă apare la o lună și 1-2 săptămâni. La ambele vaccinuri, protecția completă se întâmplă la circa 95% din cazuri.
- Este obligatoriu să fac ambele doze? Ce se întâmplă dacă, din diverse motive, ratez a doua doză?
– Da, este important să fac ambele doze, pentru a avea o protecție bună, iar aceste doze să fie conform protocolului: la 21 de zile pentru vaccinul Pfizer și 28 zile pentru vaccinul Moderna. După părerea mea, se poate accepta o mică întârziere, dar este de preferat să se evite acest lucru. Dacă nu se poate face deloc a doua doză la momentul recomandat de producător, vaccinarea se va relua în întregime din momentul în care acest lucru este posibil. Un motiv de întrerupere a vaccinării este, de exemplu, când în perioada dintre cele două vaccinuri faci boala COVID-19. Avem tendința ca după prima doza de vaccin să ne relaxăm, să nu ne mai protejăm, ceea ce este foarte greșit, deoarece protecția completă o obținem doar după cea de-a doua doză. Au fost cazuri și printre colegii mei care au pățit acest lucru, s-au îmbolnăvit între doze, ratând vaccinarea cu a doua doză. Urmează să cercetăm dacă anticorpii produși în urma primei doze asociați cu anticorpii produși de boală dau o protecție mai solidă decât cea obținută doar prin boală. Dacă se demonstrează că nu există protecție suficientă, este recomandată reluarea întregii vaccinări, la un timp după boală.
- La cât timp după boală ne putem vaccina, dacă dorim acest lucru?
– Vă puteți gândi să vă vaccinați după cel puțin o lună de zile de la negativare, după ce ați făcut boala, oricum undeva în faza a 3-a a vaccinării.
- Se face vaccinul și la copii?
– Vaccinarea nu se face la copii deocamdată (sub 16 ani Pfizer și sub 18 ani Moderna), deoarece nu sunt încă finalizate studii în acest sens.
- Femeile gravide și cele care alaptează se pot vaccina?
– Nu avem studii concrete, este recomandat să se discute inițial cu medicul curant.
- Cum de s-a realizat atât de repede, în timp ce pentru alte vaccinuri durează ani de zile?
– Această tehologie nu este chiar nouă. Ea s-a studiat și folosit și în alte vaccinuri, cum ar fi cel pentru boala infecțioasă virală Zika. În plus, tehnologia este folosită mai demult și în alte domenii medicale. Această tehnologie modernă permite scurtarea unor etape de cercetare. Pe de altă parte, de data aceasta a existat o mobilizare fără precedent, și la nivel de state, dar și din partea companiilor private, la nivel mondial, pentru a se găsi cât mai repede posibil o soluție sigură care să rezolve o problemă cu care se confruntau toate statele lumii, care afecta direct viața oamenilor, dar și economiile tuturor țărilor. S-au alocat astfel fonduri foarte mari pentru a putea urgenta procese logistice și de cercetare, fonduri care înainte nu aveau nici pe de parte dimensiunea celor de acum. În plus, tot datorită disponibilității generale mult mai prezentă de a ajuta cumva la obținerea unei soluții care să ne scape de acest coșmar, s-a găsit mult mai repede un număr impresionat de persoane care au acceptat să intre în programele de testare. Gandiți-vă ca au participat la aceste teste, în ultima fază a lor, peste 40.000 de persoane, respectiv peste 30.000 de persoane. Un număr atât de mare de persoane necesar testelor era mult mai greu de obținut în anii anteriori, în cazul altor vaccinuri.
Pentru explicații pe scurt, pe un limaj simplu, ușor de înțeles, puteți urmări și acest video: https://www.youtube.com/watch?v=yfLxlQkspUI
- Eu sunt credincios și nu cred în acest vaccin, ci doar în Dumnezeu. Ce fac?
– Și eu sunt credincios, provin dintr-o familie de preoți, am fost crescut în credință față de Dumnezeu. Eu m-am vaccinat fără ezitare. Ce-ar fi dacă ne-am gândi că poate chiar Dumnezeu ne-a ajutat să putem avea la dispoziție această armă a vaccinului, care să ajute omenirea să scape de acest virus, așa cum simțim că Dumnezeu este alături de noi în atâtea cazuri, spre binele semenilor noștri?
- La câte zile după vaccinul antigripal poate fi făcut vaccinul anti-COVID-19?
– După o lună de zile.
- „Fiicele mele, majore ambele, sunt diagnosticate cu boli autoimune (tiroidă autoimună, respectiv lupus). Este recomandat vaccinul sau nu?”
– Trebuie să se consulte cu medicii specialiști care urmăresc cele două afecțiuni. În principiu, dacă sunt forme ușoare și nu sunt active, se pot vaccina. La lupus, situația este mai problematică.
- „În 2004 am avut boala serului provocată de reacția la serul antirabic. Atunci medicul infecționist mi-a spus că nu mai am voie să fac vreun ser niciodată, rețin ca exemplu ser anti-botulinic. Pot face vaccinul anti-COVID-19?”
– Vaccinul nu este același lucru cu serul. Serurile sunt mai alergizante, de aceea majoritatea trebuie administrate după desenzibilizare Besredka. Întrebați, vă rog, și alergologul.
- Ce analize este bine să ne facem înainte de vaccin dacă nu ne știm bolnavi cu o anumită boală și poate totuși avem?
– Nu este nevoie să vă faceți vreo analiză specifică numai pentru vaccinare.
25. Când se menționează boli autoimune severe, ce înseamnă mai exact? Eu am tiroidită și în această perioadă tocmai a început să își facă de cap, iar eu am început să iau tratament de substituție. Există o lista de boli autoimune vizate?
– Nu există nicio listă a bolilor autoimmune. Decizia de vaccinare se va lua împreună cu medicul specialist care urmărește boala.
- Am 56 de ani. Am făcut un șoc anafilactic în urmă cu mulți ani atunci când am luat midocalm împreună cu aspirină. Înainte de acest episod mai luasem și midocalm și aspirină, dar nu împreună. Mă încadrez în grupa persoanelor cu boli cronice având hipertensiune fiind cu tratament?
– Aspirina este medicament alergizant. În principiu puteți face vaccinarea, dar trebuie să vă consultați și cu un alergolog, precum și cu medicul de familie pentru partea a doua a întrebării.
- Mă pot vaccina dacă am tiroidită Hoshimoto și insuficiență renală cronică?
– Da, dar discutați cu medicii specialiști care vă tratează, care știu și starea dumneavoastră prezentă.
- Se menționează lipsa testării interacțiunii cu alte medicamente. Cum poate medicul de familie evalua riscul în cazul bolilor cronice?
– Până în momentul de față nu au fost sesizate interacțiuni cu alte medicamente, dar, deoarece studiile nu au încă rezultate referitoare la acest aspect, firma producătoare a vaccinului este obligată să menționeze acest lucru în prospect.
- Păreri despre cazurile din Norvegia la persoane în vârstă?
– Se face o analiză foarte serioasă în momentul de față în Norvegia, pentru a vedea dacă decesele sunt în legătură cu vaccinarea. Până la aflarea rezutatelor acestei analize se recomandă precauție pentru vaccinarea persoanelor foarte în vârstă, cu multiple comorbidități.
- E recomandată vaccinarea la persoanele de 80 de ani cu cancer limfatic NH, care tocmai au încheiat tratamentul Mabtherra?
– În principiu da, dar decizia se ia după consultarea cu medicul hematolog sau oncolog în evidența cărora sunteți.
- Despre endometrioza toracică ce părere aveți în legătură cu vaccinul?
– Vă puteți vaccina, dar discutați cu medicul despre starea dumneavoastră prezentă.
- Pentru Sindrom Sjogren diagnosticat în urmă cu 20 de ani, poliatrită reumatoidă, sub tratament cu Plaquenil, vârsta 78 de ani, se recomandă vaccinarea?
– Cred că decizia trebuie luată cu medical reumatolog care vă urmărește boala. Dacă nu este activă, în principiu vă puteți vaccina.
- Fiul meu este alergic la penicilină. Când va face vaccinul are vreun risc?
– Riscul este minim de a face reacție anafilactică, deci recomand vaccinarea.
- Dacă sunt alergică la metamizol, pot face vaccinul? Eu fac avastin de 3 ani. Mai este necesară vaccinarea?
– Trebuie să vă consultați cu un medic alergolog, dar dacă nu aveți alergii multiple și nu ați avut antecedente șoc, nu văd de ce să nu vă vaccinați.
- Dacă am avut câteva episoade alergice, este necesar să iau înainte de vaccinul anti-COVID-19 un medicament?
– Discutați cu alergologul, dar în principiu puteți lua un antihistaminic, cu 30 de minute înainte de vaccinare.
- Sufăr de Budd Chiari Sindrom și sunt pe tratament cu anticoagulant (Sintrom). Este recomandat vaccinul sau nu în cazul meu? Și dacă da, trebuie să opresc anticoagulantul când mă vaccinez? Menționez că în 10.12.2020 am ieșit și pozitivă la COVID-19, momentan având și anticorpi. În acest caz, pot face vaccinul imediat sau trebuie să aștept o perioadă anume de timp?
– Da, puteți face vaccinarea, dar vorbiți cu medicul curant pentru tratamentul anticoagulant. Dacă aveți anticorpi în titru mare, mai puteți aștepta, iar în momentul când ei scad, vă puteți vaccina.
- În cazul diabetului de tip I, pentru o persoană de 26 ani, se poate face vaccinul?
– Da, chiar este recomandabil.
- Am o malformație arterio-venoasă occipitală ruptă, embolizată iterativ și radiotratată, comitilitate vasculară secundară cu crize focale tonice. Este bine să ma vaccinez?
– Puteți face vaccinul, dar discutați înainte cu medicul curant.
- Am hipotiroidă autoimună și hepatită autoimună. Pot face vaccinul anti-COVID-19?
– Consultați-vă cu un imunolog sau cu medicii care vă tratează cele două afecțiuni.
- Sunt diagnosticată cu trombofilie ereditară, iau tratament zilnic cu Aspenter. Am obezitate, fierea scoasă, tiroidă scoasă (iau tratament cu Euthyrox 125) și miopie forte. Vreuna din cele de mai sus reprezintă contraindicații pentru a face vaccinul? Grija mea cea mai mare e pentru partea cu trombofilia.
– Trombofilia reprezintă un risc relativ datorită riscului de sângerare dacă se lezează un vas în timpul administăarii injecției. Trebuie făcută hemostază prin apăsare locală. Oricum, acul cu care se face injecția este foarte subțire, deci riscul este minim aici.
- Care este perioada de imunitate după a doua doză de vaccin?
– Pentru moment nu se știe exact, pentru că nu am avut decât câteva luni de monitorizare după ce s-au dezvoltat vaccinurile. Studiile arată că imunitatea rămâne protectoare cel puțin șase luni.
- Se pot vaccina cei care au angină pectorală și iau trombex 75 mg pe viață, pe lângă aspirină, nebilet, coaprovel?
– Da, se pot vaccina, dar să discute înainte cu medicul care îi urmărește pentru a vedea starea de sănătate prezentă.
- Daca am trombofilie, pot să fac vaccinul anti-COVID-19?
– Riscul este dacă în timpul introducerii acului în mușchi se lezează un vas și sângerează. Cel mai bine este să vă sfătuiți cu medicul specialist care are în evidență afecțiunea dumneavoastră să vă spună ce este de făcut dacă sângerați.
- O persoană cu hepatită autoimună se poate vaccina?
– Decizia trebuie luată împreună cu medicul specialist care tratează hepatita autoimună.
- Cei care s-au vindecat de COVID-19 au anticorpi suficienți și încă donează plasmă, după zece luni de la vindecare, trebuie să se vaccineze sau nu?
– Pentru moment nu trebuie să se vaccineze, dar este bine să își urmărească titrul de anticorpi, iar în momentul în care aceștia scad, este bine să se vaccineze.
- Un pacient cu comorbidități de genul adenom hipofiză, boala cushing, diabet tip 2, tensiune și steanoză hepatică se poate vaccina?
– Da, are recomandare de vaccinare, dar discutați înainte și cu medicii specialiști care urmăresc aceste afecțiuni.
- Faptul că am o tiroidectomie totală, cu un carcinom tratat cu iod radioactiv, mă scoate cumva de pe lista bolnavilor cronic? Aș dori să mă vaccinez și nu știu dacă mă încadrez în categoria bolnavilor cronic.
– Din câte știu eu, trebuie să fiți dispensarizată în continuare pentru această afecțiune și, totodată, cred că aveți hipotiroidism post-tiroidectomie, care intră în categoria comorbidităților. Consider că vă încadrați în categoria bolnavilor cronic și vă puteți vaccina în etapa a doua.
- Daca am trombofilie, pot să fac vaccinul anti-COVID-19?
– Da, cu condiția unei prudențe suplimentare în momentul injectării pentru a nu fi lezat un vas.
- Mama mea are 89 de ani și suferă de lupus eritematos. Există vreun risc în cazul vaccinării?
– Vârsta înaintată, coroborată cu patologia asociată prezintă risc de vaccinare, dar consider că beneficiile sunt mai importante. Vorbiți înainte cu medicul care o tratează pentru a aprecia starea ei actuală și, de asemenea, dumneavoastră trebuie să apreciați cum o puteți proteja pe mama să nu facă boala, dacă nu se vaccinează.
- Este vreo problemă daca fac sport cu două zile înainte de vaccinare? După administrarea vaccinului se poate face sport, mai exact exerciții de tip cardio?
– Nu este nicio problemă să faceți sport. Sportul=Sănătate.
- O persoană diagnosticată cu TBC se poate vaccina? Nu a început tratamentul, urmează peste câteva zile internarea.
– Da, se poate vaccina, chiar este recomandabil.
- Dacă am alergii multiple și antecedente de șoc anafilactic și nu voi face vaccinul, cum pot evita restricțiile care se vor impune celor nevaccinați?
– Nu știu la ce restricții vă referiți. În momentul în care se va stabili o conduită la nivelul Uniunii Europene, legat de călătorii, de exemplu, sigur se vor specifica condițiile, fie legate de vaccinare, fie de testare sau carantinare, ca și până acum.
Sursă foto: newsweek.ro
