Reșițeanul Mircea Martin, membru titular al Academiei Române

 

Membru corespondent al Academiei Române din 2014, Mircea Aurelian Martin a devenit din 22 februarie 2023 membru titular și a obținut, astfel, la aproape 83 de ani, titlul de academician.

 

Adunarea Generală a Academiei Române, întrunită în sesiunea din 22 februarie, a decis, prin vot secret, alegerea unui număr de patru membri titulari și trei membri corespondenți. Au devenit membri titulari ai Academiei: Mircea Aurelian Martin și Gheorghe Chivu, de la Secția de filologie și literatură, Ioan Cuculescu – Secția de științe matematice și Ileana Mânduţeanu – Secția de științe biologice.

 

Născut în Reșița la 12 aprilie 1940, Mircea Martin a urmat studiile primare, gimnaziale și liceale în orașul natal. În anul 1962 își ia licența în teoria literaturii, critică literară și folclor la Facultatea de Filologie, Universitatea din București, după ce, în 1958, fusese exmatriculat din rațiuni politice aberante. În 1980 își susține doctoratul la Facultatea de Limba și Literatura Română din universitatea bucureșteană. Încă din anul absolvirii rămâne asistent și apoi lector la Catedra de teorie literară și literatură comparată a Facultății de Litere. În perioada 1990-2010 este profesor la această catedră, pe care o conduce între anii 1990-2006. A predat de asemenea cursuri de Teoria literaturii la Facultatea de Limbi Străine și a ținut seminare și cursuri speciale pentru studenții Facultății de Filologie (devenite ulterior Facultatea de Limba și Literatura Română). Din 1991 este conducător de doctorate în Teoria literaturii şi Teoria criticii.

 

Potrivit Academiei Române, cariera lui Mircea Martin este marcată de întâlnirea cu marele profesor și critic Marcel Raymond și de contactul cu Grupul de la Geneva, prilejuite de obținerea a două burse: una în 1972, Pro Helvetia, de 45 de zile, urmată de o a doua, la inițiativa lui Marcel Raymond, de 90 de zile, la Universitatea din Geneva. Cele două scurte stagii la Geneva sunt decisive în formația și concepția sa despre literatură și despre critica literară. Prin intermediul lui Marcel Raymond cunoaște o serie de mari profesori și critici din Franța și din Statele Unite, cu care o purtat o corespondență edificatoare: Jean Rousset, Jean Starobinski, Georges Poulet, Jean-Pierre Richard, J. Hillis Miller etc. Alte două burse îi vor permite stagii de studiu în America, la University of California, Irvine („Fulbright“, 1995) și în Germania, la Universitatea din Konstanz (bursă DAAD 2001).

 

 

„Considerat «cel mai bun teoretician al criticii din perioada postbelică», profesorul Mircea Martin a produs în spațiul literaturii din România o schimbare majoră a direcției critice, dinspre literar spre cultural. O componentă esențială a operei sale o constituie preocuparea pentru cultura națională și relațiile ei cu marile culturi occidentale, care l-a condus la anticiparea teoriei «complexului cultural», formulată în volumul G. Călinescu și complexele literaturii române din 1981, cu aproape un sfert de secol înaintea lui Thomas Singer și Samuel L. Kimbles (2004) – o noutate absolută nu doar în contextul cultural autohton, ci și în plan universal, privată la acea vreme de șansa unei circulații europene.”, relevă Academia Română.

 

Activitatea profesorului Mircea Martin se constituie într-o operă modelatoare majoră, desfășurată pe mai multe paliere culturale. Întâi de toate universitar, prin fondarea Centrului Interdisciplinar de Studii și Cercetări Europene și Românești „Tudor Vianu“ de la Facultatea de Litere din București, prin conducerea Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, prin conferințele Catedrei de Teoria Literaturii. Nu în ultimul rând, coordonarea, între anii 1983 și 1989 a Cenaclului „Universitas“. Apoi editorial, prin programele coordonate la editurile Univers, Paralela 45 și Art, și publicistic, prin directoratul de la revistele „Cuvântul“ și „Euresis“, pe care o conduce din 1990.

 

Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare. Conform statutului, numărul maxim de membri titulari și de membri corespondenți este de 181, iar numărul maxim al membrilor de onoare din țară și din străinătate este de 135. În prezent, Academia Română are 136 de membri activi, printre care se regăsește și reșițeanul Mircea Martin. Membrii Academiei sunt aleși dintre oamenii de știință și cultură care s-au distins prin opere ce contribuie la progresul spiritual al țării, prin lucrări de mare valoare teoretică și practică. Titlul de academician poate fi folosit numai de membrii titulari ai Academiei Române.

 

În anul 2000, Mircea Martin a primit titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Reșița, iar în 2008, pe cel de „Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin”.

 

Sursă foto: zi-de-zi.ro

 

Facebook Comments
Distribuie:

Te-ar mai putea interesa si

Cele mai citite