Academia Română a îndeplinit, astăzi, 19 septembrie, ultima dorință testamentară a unuia dintre cei mai mari donatori ai săi – inginerul Constantin Orghidan, fost director al Uzinelor de Fier Reșița. Aceea de a fi înhumat alături de familia sa, în Cimitirul Bellu din București. Constantin Orghidan a decedat în august 1944 la Oțelu Roșu (Ferdinand, la acea dată) și a fost înmormântat în cimitirul din localitate.
Gestul reparator la adresa lui Constantin Orghidan – inginer de căi ferate, fost director al Uzinelor de Fier Reșița, dar și cel mai mare colecționar numismat român, recunoscut la nivel european, și unul dintre marii donatori ai Academiei Române – a venit la aproape opt decenii de la decesul său. Constantin Orghidan a murit pe 29 august 1944, în casa sa din în localitatea Ferdinand – orașul Oțelu Roșu din zilele noastre – unde se afla în refugiu. Din cauza războiului, dorința sa, menționată testamentar, de a fi îngropat de Academia Română la locul de veci al familiei, în Cimitirul Bellu din București, nu a putut fi îndeplinită, așa că acesta a fost înmormântat în localitatea bănățeană, într-un sicriu de zinc realizat, ca omagiu, de muncitorii de la Uzinele de Fier Reșița. „Intuind că regimul comunist va manifesta o atitudine ostilă, preotul paroh a turnat peste piatra tombală originală un sarcofag de beton, ermetic, fără înscrisuri, astfel încât mormântul să nu poată fi identificat, dar a notat în registrul parohial, cu responsabilitate, «mormânt de importanță istorică»”, informează Academia Română.
Aproape 80 de ani mai târziu, luni, 18 septembrie 2023, la solicitarea Academiei Române și cu binecuvântarea episcopului Caransebeșului, PS Lucian, rămășițele pământești ale lui Constantin Orghidan au fost deshumate din cimitirul din Oțelu Roșu și, după o slujbă de pomenire săvârșită de PS Lucian, au fost transportate la București, pentru a fi reînhumate în Cimitirul Bellu. Despre această reparație morală și creștinească târzie, Episcopia Caransebeșului spune că „schimbarea regimului politic, prin instaurarea dictaturii comuniste, dar şi lipsa urmaşilor, au aşternut tăcerea asupra numelui şi amintirii academicianului, fiind astfel încălcată dorința creştinească, testamentar exprimată, de a fi înmormântat alături de mama sa, Eufrosina Orghidan, pe care o venera, la locul de veci al familiei din Cimitirul Bellu. Din documentele de arhivă rezultă că mama sa, Eufrosina Orghidan, ca și unchiul şi mătușa sa (Radu şi Smaranda Orghidan) sunt înmormântați la Cimitirul Bellu”. Reînhumarea rămășițelor pământești la Cimitirul Bellu a avut loc astăzi, 19 septembrie, la prânz, după o ceremonie ce s-a desfășurat la Sala de expoziții „Theodor Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române, în prezența conducerii Academiei Române, a reprezentanților Bibliotecii și a PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.
Constantin Orghidan s-a născut în 1874, la București, avându-și originile într-o veche familie de negustori brașoveni. A urmat cursurile Școlii Naționale de Poduri și Șosele, devenind unul dintre cei mai reputați ingineri ai Căilor Ferate Române. Meritele sale în dezvoltarea infrastructurii de căi ferate a României au determinat decorarea sa, la 9 mai 1911, de către Regele Carol I cu Ordinul „Coroana României“ în grad de Cavaler. În timpul Primului Război Mondial a fost numit membru în Camera Militară de Recepție a Materialelor de Război și trimis în Statele Unite ale Americii pentru a coordona ajutoarele militare americane trimise României. După război a fost delegat de Guvernul Român la prima Conferință Internațională a Muncii, desfășurată la Washington și a devenit membru în Comitetul de Administrație al Camerei de Comerț Americano-Române. În 1923 devine primul președinte al Uniunii Industriilor Metalurgice și Miniere din România și director general al Uzinelor de Fier Reșița. În același an, Regele Ferdinand I i-a conferit Ordinul „Steaua României“ în grad de Comandor.
Cea mai valoroasă colecție de monede din istoria numismaticii românești
Constantin Orghidan a fost, de asemenea, un pasionat colecționar și numismat, vicepreședinte al Societății Numismatice Române (1933-1944) și membru de onoare al Academiei Române, preocupat de activități de mecenat. De-a lungul vieții a alcătuit o fabuloasă colecție de monede – cea mai valoroasă din istoria numismaticii românești și una dintre cele mai valoroase din lume – pe care a donat-o în 1944 Academiei Române. Este vorba despre peste 10.000 de monede de aur, argint și bronz, grecești, romane, bizantine și medievale; sigilii bizantine – colecția Vitalien Laurent achiziționată la Istanbul; geme și camee; sigilii regale antice assiriene și babiloniene; scarabei egipteni; bijuterii bizantine de aur. Cea mai spectaculoasă și cunoscută piesă din colecția donată este Marea Camee a României (posibil secolul IV d.Hr.), a treia ca mărime din lume, potrivit Bibliotecii Academiei Române. Astfel, datorită lui Constantin Orghidan, Academia Română, prin Cabinetul de Numismatică din cadrul Bibliotecii Academiei Române, este, în prezent, deținătoarea uneia dintre cele mai spectaculoase și reprezentative colecții numismatice din lume.
Cu prilejul actului reparator de aducere a osemintelor lui Constantin Orghidan la București, Biblioteca Academiei Române a expus câteva piese remarcabile din colecția Orghidan, însoțite de o broșură de prezentare a excepționalei sale cariere.
Surse foto: Academia Română, jurnalul.ro, Episcopia Caransebeșului
