Semnal de alarmă transmis astăzi, într-o conferință de presă care se desfășoară la această oră, de liderii sindicali ai CNS Cartel Alfa Caraș-Severin și cei ai Sindicatului Vatra de la combinatul siderurgic din Reșița, cu privire la riscul blocării activității la TMK Artrom. SOS-ul este lansat azi, 15 martie, în ziua în care siderurgiștii trebuiau să-și încaseze salariile, dar au aflat că societatea cu sediul în Slatina are conturile bancare blocate!
În contextul în care Agenția Națională de Administrare Fiscală ar urma să blocheze fondurile sau resursele economice deținute de oameni de afaceri sau companii rusești în România care sunt vizate de sancțiunile impuse de Comisia Europeană după ce Rusia a declanșat războiul din Ucraina, liderii sindicali Marian Apostol (CNS Cartel Alfa Caraș-Severin) și Iosif Ciuciuc (Sindicatul Vatra) fac apel la Guvernul României să evite blocarea activității la TMK Artrom Slatina, societate în cadrul căreia lucrează în prezent 2400 de salariați, dintre care aproape 800 la Reșița.
Sindicaliștii au transmis azi o scrisoare deschisă adresată Executivului, în care se spune că activitatea grupului TMK-Artrom este pusă „în cel mai mare pericol” de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse asupra Rusiei după izbucnirea conflictului armat. Aceștia atrag atenția că instrumentele economice folosite împotriva acestui război nedrept riscă să ducă la închiderea fabricilor din România ale firmelor cu capital rusesc, în condițiile în care salariații din Reșița sau Slatina ai grupului TMK-Artrom nu sunt vinovați nici pentru alegerea clientului în momentul privatizării, nici pentru declanșarea războiului din Ucraina.
Redăm mai jos textul integral al scrisorii deschise prezentată astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, de către liderii sindicali Marian Apostol și Iosif Ciuciuc.
„Scrisoare deschisă adresată Guvernului României
Domnului prim-ministru Nicolae Ciucă
Războiul ruso-ucrainean lovește Reșița
Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA, filiala Caraș-Severin, atrage atenția asupra faptului că sancțiunile economice impuse Rusiei riscă să afecteze, în mod ireversibil, greu încercata industrie reșițeană.
Fără să ne pronunțăm împotriva pachetelor de măsuri restrictive adoptate de UE ca răspuns la criza din Ucraina, constatăm totuși că modul în care acestea sunt aplicate pun în fața industriei reșițene o nouă problemă, fără legătură cu economia de piață, care poate avea ca efect sfârșitul unei istorii de peste 250 ani.
În ultimii 30 ani, fostul Combinatul Siderurgic Reșița (CSR), actualul TMK-Artrom Reșița, a fost trecut prin furcile caudine ale unei tranziții anevoioase spre economia de piață. Această tranziție a presupus situații extrem de dificile, umilitoare chiar, iar acum, când părea salvată, această întreprindere se vede pusă într-o altă situație, la fel de subiectivă și de nefericită ca multe altele întâlnite în istoria ultimilor 30 ani.
Spre exemplificare, amintim câteva din etapele ultimilor 30 ani:
- În anul 1994, Reșița era ștearsă din strategia de restructurare a metalurgiei, dar a reușit să-și învingă destinul printr-o mobilizare exemplară a cetățenilor orașului. Mișcările sociale, intrate în istorie drept Fenomenul Reșița, au avut ca efect obținerea unor investiții de aproximativ 50 milioane dolari, pentru schimbarea tehnologiei de elaborare a oțelului, și i-au permis să privească viitorul cu speranță.
- În anul 2000, s-a încercat privatizarea combinatului cu americanii de la Noble Ventures. Privatizarea s-a încheiat în data 15 ianuarie 2003 prin anularea contractului pentru nerespectarea obligațiilor contractuale de către Noble Ventures, în urma unor lungi manifestații de protest generate de faptul că acționarul a decis închiderea activității de producție.
- În februarie 2004, statul român a vândut pachetul majoritar de acțiuni ale combinatului, pe un euro, către compania rusă TMK. Alături de prețul de vânzare au fost incluse o serie de alte obligații, cum ar fi plata datoriilor care, la acea dată, depășeau valoarea activelor. În același timp, toate datoriile bugetare acumulate de Combinatul Siderurgic Reșița (CSR) au fost șterse, iar pentru stingerea datoriilor neachitate către bugetele locale combinatul a vândut Consiliului Local Reșița terenurile fostei uzine cocso-chimice la un preț egal cu valoarea datoriilor.
- În 2021, municipiul Reșița sărbătorește 250 ani de activitate metalurgică neîntreruptă, iar Grupul TMK-Artrom aniversează 20 de ani de la înființare și 17 ani de la preluarea CSR.
În ultimii 17 ani, TMK-Artrom Reșița s-a dovedit o firmă competitivă care și-a stabilizat o structură de aproximativ 750-800 salariați, specialiști în noua tehnologie de elaborare (cuptor electric și turnare continuă), cu ajutorul cărora a atins o producție de peste 4 milioane de tone oțel, de la momentul asamblării sistemului de turnare continuă (2007), devenind cel mai important plătitor de salarii din Reșița și, implicit, cel mai mare contribuabil la serviciul de impozite și taxe al municipiului.
Următoarele provocări ale TMK-Artrom Reșița păreau a fi legate de prețurile speculative existente pe piața energiei, din cauza cărora marii producători industriali plătesc practic prețuri de 7-8 ori mai mari decât concurenții din alte țări europene. Dar… se pare că activitatea grupului TMK-Artrom este pusă în cel mai mare pericol de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse asupra Rusiei după izbucnirea conflictului armat.
În acest context, atragem atenția tuturor factorilor de decizie din România, dar și de la nivel european, că instrumentele economice ce sunt folosite împotriva acestui război nedrept riscă să afecteze într-o măsură mai mare pe cei nevinovați de izbucnirea lui. Înțelegem că firmele cu capital rusesc nu trebuie să mai plătească beneficii către Rusia, dar nu putem înțelege absolut deloc măsuri care să aibă ca efect închiderea fabricilor din România.
Salariații din Reșița sau Slatina ai grupului TMK-Artrom, care-și câștigă resursele necesare existenței din această întreprindere, nu sunt vinovați nici pentru alegerea clientului în momentul privatizării, care s-a dovedit a fi totuși o soluție viabilă, și nici pentru declanșarea războiului din Ucraina. Va fi foarte greu să le explice cineva că trebuie să-și piardă locurile de muncă și familiile în căutarea unui loc de muncă, măcar echivalent din perspectivă salarială, pentru a susține astfel șansa poporului ucrainean de a trăi și munci liber, într-o țară liberă, așa cum de altfel merită să trăiască orice om din această lume.
Pentru ca propunerea pe care o avem să fie mai bine înțeleasă, amintim faptul că TMK-Artrom este conștientă de impactul său asupra mediului, motiv pentru care, în urma demersurilor și investițiilor necesare, a obținut certificarea IPPC și autorizația de gaze cu efect de seră pentru oțelăria din Reșița. În continuare societatea controlează și monitorizează permanent nivelurile de emisii în atmosferă, reducerea acestora fiind o prioritate care presupune cheltuieli importante în echipamentele necesare pentru reducerea consumului de gaz natural și a emisiilor de substanțe în stratul de ozon.
În contextul conflictului ucrainean și al pachetelor de măsuri restrictive adoptate de UE, credem că gestul onest al lui Dmitry Pumpyansky, investitorul rus care controlează grupul TMK-Artrom din care face parte şi TMK Reșița, de a demisiona din calitatea de beneficiar al PAO TMK (UBO) şi din calitatea de membru al Consiliului de Administrație al companiei, în vigoare din 9 martie 2022, ar trebui urmat de un gest la fel de onest din partea decidenților politici români.
Având în vedere obiectivele European Green Deal, set de inițiative politice luate cu scopul general de a face Uniunea Europeană neutră din punct de vedere climatic până în 2050, propunem ca, pe perioada de activare a sancțiunilor economice adoptate de UE, decidenții politici din România să impună Consiliului de Administrație, prin lege, orientarea exclusivă a beneficiilor realizate din procesul de producție către îmbunătățirea condițiilor de muncă, a salariilor, achiziționarea de echipamente și tehnologii moderne care pot sprijini atât activitatea de producție, cât și atingerea obiectivelor Pactului verde european.
În acest fel, decidenții politici români pot face dovada că reușesc să facă distincția, spre folosul economiei românești și al salariaților români, între activitatea companiilor care au și acționariat rusesc și restricțiile privind transferul de beneficii către Rusia.
În caz contrar, amintim acestora că salariații de la TMK-Artrom, alături de sindicatul «Vatra» și de confederația Cartel ALFA, vor uza de toate instrumentele potrivite pentru a-și proteja locurile de muncă, salariile și familiile.
Reșița: 15.03.2022
Sindicatul Vatra
Președinte: Iosif Ciuciuc
CNS Cartel ALFA CS
Președinte: Marian Apostol”
În privința plății salariilor la TMK Artrom, liderul sindical Cornel Ştefănescu a declarat pentru wall-street.ro că prin blocarea conturilor bancare s-ar fi comis un abuz: „Deocamdată nu știm când vor fi plătite salariile și care va fi situația. Acum noi avem conturile blocate, în cele trei bănci, Raiffeisen, UniCredit și BCR. Au fost blocate de băncile mamă, pe motivul sancțiunilor venite din partea Uniunii Europene, în contextul războiului din Ucraina (…). S-a făcut un oarecare abuz aici pe blocarea conturilor pentru că acesta a venit de la sucursalele băncilor mamă. Nu a venit un reprezentant al Fiscului, împuternicit de Guvernul României cu dispoziția de a bloca conturile firmei”. Reprezentantul sindicatului spune că momentan nu se pune problema ca producția să fie oprită, în contextul în care este nevoie de forță de lucru pentru a onora numeroasele comenzi.
UPDATE, ora 17.15
Un glonț îndreptat spre ruși a ricoșat și a lovit 2500 de români!
Marian Apostol, liderul județean al CNS Cartel Alfa, a declarat astăzi că „au avut loc discuții la toate nivelurile de decidenți, atât la nivelul TMK Artrom, cât și cu parlamentarii de Caraș-Severin, și a rezultat riscul ca societatea să fie pusă în imposibilitate de funcționare. Noi, reprezentanții salariaților, nu putem sta deoparte, nu putem aștepta ca acest lucru să se întâmple efectiv, ca angajații TMK Artrom, cei 2500, din care 750-800 sunt din Reșița, să-și piardă locurile de muncă. Prin scrisoarea deschisă încercăm să sugerăm niște soluții de evitare a blocajului economic, de salvare a locurilor de muncă”.
Astăzi, când salariații TMK nu și-au putut încasa lefurile, se dovedește că pachetul de măsuri restrictive adoptate de UE „acționează ca un glonț îndreptat împotriva rușilor, dar care a ricoșat și omoară 2500 de români – spune Marian Apostol. Pentru că, în lipsa locurilor de muncă și a salariilor, pe fondul creșterii tuturor prețurilor din economie, oamenii aceștia nu au altă șansă de a-și întreține familiile decât să plece din țară. Și-atunci, care va fi diferența dintre cetățenii ucraineni pe care încercăm să-i apărăm și cetățenii români care, în lipsă de alternative, vor fi nevoiți să-și părăsească familiile și să plece în exod, cu speranța că piața europeană le va oferi locuri de muncă, fără de care nu pot trăi?! Da, ne plânge sufletul pentru copiii și cetățenii ucraineni, suntem oameni și nu putem să nu rezonăm cu suferința acestora, dar în același timp suferința noastră nu cred că diminuează suferința lor. Din această cauză, este necesar ca lucrurile să fie nuanțate, și de către Guvernul României, și de către cei ce iau astfel de măsuri”.
La rândul său, președintele Sindicatului Vatra, Iosif Ciuciuc, a declarat că statul român nu ar trebui să ia măsuri împotriva românilor: „Suntem solidari cu frații noștri, cu cetățenii ucraineni afectați de război, dezrădăcinați de locurile natale, dar asta nu înseamnă ca statul român să ia măsuri restrictive împotriva propriilor cetățeni, de dragul de a sancționa pe cine? Ponderea TMK Artrom, cu 2500 de angajați, în trustul TMK este nesemnificativă, de 0,01 la sută. Probabil rușii nici nu știu de noi că existăm! La Reșița sunt 782 de angajați, și toți aceștia, ei și familiile lor, au de suferit din cauza măsurilor luate de cei care sunt în măsură să le ia”.
Potrivit lui Ciuciuc, blocarea conturilor bancare ale TMK Artrom înseamnă, în primul rând, blocarea producției și, în al doilea rând, imposibilitatea efectuării plăților salariale. „Din păcate, băncile vor percepe în continuare dobânzi pentru neplata de către salariații noștri a creditelor contractate. Salariații noștri vor fi, deci, sancționați pe mai multe planuri: nu pot să lucreze, nu-și pot primi salariile, vor fi obligați să plătească penalități la datoriile bancare neachitate. Așa cum ia măsuri pentru sprijinirea refugiaților din Ucraina, statul român are obligația să ia măsuri și pentru sprijinirea cetățenilor României, pentru că nu noi am vândut rușilor combinatul, ci statul român a făcut-o”, a mai declarat liderul Sindicatului Vatra.
UPDATE, 16 martie, ora 16.50
CITEȘTE AICI: Există soluții pentru plata salariilor la TMK!
