Proiectul culoarului rutier Lugoj – Caransebeș – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat a fost inclus la finanțare în Legea Bugetului de Stat pe 2021. Pentru început, a fost aprobată alocarea banilor necesari realizării studiului de fezabilitate pentru acest drum expres care va facilita accesul din Banat spre București și care, totodată, va lega Oltenia de Banat și de Europa Centrală.
Guvernul a aprobat, în ședința de aseară, suplimentarea bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii cu suma de 20 de milioane de lei, fonduri necesare pentru demararea studiului de fezabilitate pentru drumul expres Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat. Este vorba, practic, despre un culoar al Autostrăzii Sudului A6 care ar urma să lege Lugojul de București pe ruta Caransebeş – Drobeta-Turnu Severin – Craiova – Roşiori de Vede – Alexandria. Deocamdată, din acest proiect este realizată doar joncțiunea cu A1 (Balinț-centura municipiului Lugoj).
Decizia finanțării studiului de fezabilitate pentru drumul de viteză a fost luată în urma unei solicitări adresate pe 16 februarie ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Cătălin Drulă, și prim-ministrului Florin Cîțu de către grupurile parlamentare reunite ale Partidului Național Liberal și semnată de 16 deputați și senatori din cinci județe: Olt (senatorul Liviu Voiculescu şi deputatul Gigel Ştirbu), Dolj (senatorul Nicolae Ciucă și deputații Ștefan Stoica, Ionuț Stroe și Nicolae Giugea), Vâlcea (senatorul Claudia Banu și deputații Cristian Buican și Laurențiu Cazan), Gorj (senatorul Ion Iordache și deputații Dan Vîlceanu și Gheorghe Pecingină), Mehedinți (senatorul Stela Firu și deputații Virgil Popescu și Dumitru Mărculescu) și Caraș-Severin (senatorul Marcel Vela).
„Viitorul drum expres între Craiova şi Lugoj va face legătura cu Coridorul IV (Coridorul de Transport Pan-European nr. IV (Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Orăştie – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Drajna – Cernavodă – Constanţa, care asigură acces direct spre Occident prin Vama Nădlac şi spre Orient, prin punctul de frontieră Vama Veche, n.r.), dar va asigura și facilităţi suplimentare de transport privind capacitatea de navigabilitate a Dunării. Alte motive deosebit de importante pentru includerea acestui proiect major în prioritățile Guvernului României sunt: nevoia accesului din Regiunea istorică Banat spre capitala României, cât și transportul de marfă înspre și dinspre Peninsula Balcanică pe acest coridor rutier”, au explicat, într-un comunicat de presă, parlamentarii liberali.
Teoretic, drumurile expres nu sunt cu mult diferite față de autostrăzi. Cele mai mari deosebiri, potrivit specialiștilor, le reprezintă lipsa benzii de siguranță și viteza maximă permisă (120km/h). Un drum expres este un drum tot cu câte cel puțin două benzi pe sens, care ocolește localitățile și nu se întâlnește la nivel cu altă cale de transport.
Sursă foto: stiriletransilvaniei.ro
