Via Transilvanica prinde contur (și) în Banatul Montan. Începe montarea bornelor kilometrice pe cei 256 de kilometri din Terra Banatica

Peste 200 de borne din andezit, sculptate în campusul Tășuleasa Social, au ajuns în județul Caraș-Severin pentru a fi montate pe cel mai lung tronson al Via Transilvanica – peste 250 de kilometri prin cele mai frumoase zone ale Banatului Montan. La acțiunea de predare a bornelor participă și Nicolae al României, ambasador al Via Transilvanica.

Via Transilvanica, drumul care unește România de la nord la sud, este cel mai mare traseu de drumeție și pelerinaj din țara noastră – 1.400 de kilometri de-a lungul a zece județe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți. Via Transilvanica este un proiect al Tășuleasa Social, iar amenajarea efectivă a traseului a început în urmă cu doi ani și se apropie, ușor, de final. În șapte din cele zece județe, traseul este marcat integral, iar în următoarele trei săptămâni vor fi montate bornele kilometrice din andezit pe tronsonul din Caraș-Severin.

Reprezentanții Tășuleasa Social împreună cu ambasadorul Via Transilvanica, Nicolae al României, au ajuns ieri în Caraș-Severin. Primele 108 borne au fost predate în zece localități de pe traseu – Băuțar, Marga, Zăvoi, Oțelul Roșu, Glimboca, Obreja, Turnu Ruieni, Buchin, Bucoșnița, Brebu Nou și Văliug –, iar astăzi au ajuns la Reșița bornele care vor marca traseul din această zonă.

„Mă bucur că suntem în acest moment: au ajuns bornele care marchează cei 256 de kilometri parcurși de Via Transilvanica în Banatul de munte. La noi vor rămâne 31 de borne, iar cu restul se pleacă în Valea Almăjului și spre Ineleț. Ulterior vor veni și «paharele» de beton în care se vor așeza aceste borne. Pe teritoriul administrativ al Reșiței, amenajarea traseului va fi făcută de Primărie și suntem gata să ajutăm și alte comune care întâmpină probleme în a pune aceste borne. Dacă vor fi probleme de infrastructură, poate că ne va ajuta și Romeo (Dunca, n.r.) să mai punem câte una cu elicopterul. Sper să nu fie cazul, pentru că traseul e făcut de așa manieră încât să fie parcurs de orice om, nu trebuie să fie un sportiv de performanță”, a declarat primarul Reșiței, Ioan Popa, prezent la predarea bornelor pentru zona Reșița. Aici, Via Transilvanica va urma traseul de pe vechiul drum al pemilor, de la Gărâna, pe Valea Bârzavei, pe lângă Lacul Secu, cartierul Marginea și, de acolo, spre Peștera Comarnic – Anina, pe vechiul traseu de cale ferată.

Edilul a mulțumit celor de la Tășuleasa Social, frații Alin și Tiberiu Ușeriu, pentru că au acceptat, în toamna anului trecut, să extindă traseul prin Caraș-Severin cu peste 100 de kilometri, pentru a cuprinde cât mai multe zone.

„Caraș-Severinul este cel mai lung județ de pe Via Transilvanica. Și nu este doar cel mai lung, este dublu față de județul unde am inițiat acest proiect: Bistrița-Năsăud. Deci, de la Tășuleasa Social (județul Bistrița-Năsăud, n.r.) și până aici vor fi 1.000 de kilometri. Trăim cu toții pe aceeași cărare și am învățat ceva: fiind cel mai lung, este și cel mai dificil. Aceste borne au 230 de kilograme fiecare, sunt din andezit, din materialul cel mai tare care poate fi sculptat. 40 de sculptori au lucrat mult ca să putem să predăm aceste borne – 256 de piese de andezit”, a declarat președintele Tășuleasa Social, Alin Ușeriu.

Alin Ușeriu a ținut să sublinieze aportul pe care primarul Reșiței, Ioan Popa, și președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, l-au avut pentru ca Via Transilvanica să prindă contur în Banatul Montan: „Am mai învățat aici și altceva: că trebuie să fii parte din proiect, și nu sprijin și ajutor. Acești doi domni care sunt aici, de față (Ioan Popa și Romeo Dunca, n.r.), în noiembrie când am venit la Reșița, au promis. Aceste promisiuni de ajutor pentru noi sunt una, dar realmente i-am ușurat de 30.000 (de euro, n.r.). Toți au spus «lasă, că ei au destul». Nu știu dacă au, dar implicarea lor mi se pare excepțională. 30 de kilometri le aparțin lor. Și logistic ne-au ajutat ca să facem acest proiect mamut”.

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, a precizat că proiectul este foarte important pentru dezvoltarea turistică a Banatului Montan, iar implicare sa personală nu se va rezuma la achiziționarea unui număr de borne și la asigurarea transportului din Bistrița-Năsăud în Caraș-Severin: „Mă bucur că am reușit să participăm efectiv la acest proiect. Și nu sunt numai 30.000, pentru că mă și gândesc la Ineleț cum vor ajunge bornele și cu siguranță tot eu va trebui să le duc (cu elicopterul, n.r.), dar e o bucurie când ce poți face tu se regăsește într-o reușită. Via Transilvanica va fi o reușită a județului, a României, va fi o reușită a celor care au avut curajul să gândească ceva ce nu exista la noi”.

24 iulie este termenul fixat pentru finalizarea și lansarea traseului Via Transilvanica din Banatul Montan, astfel încât și Terra Banatica să poată fi parcursă de drumeți începând cu acest sezon.

Una dintre borne a fost sculptată în memoria Regelui Mihai și va fi instalată la Vila Klaus. „Fiindcă sărbătorim 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai, l-am rugat pe Alin (Ușeriu, n.r.) să facem ceva și pentru el, o bornă pe traseu în memoria lui. Lângă Văliug este Casa Klaus, unde bunicul meu a stat un an (când era la școală în clasa a patra, potrivit istoricilor, n.r.), iar acolo va fi pusă această bornă”, a spus vizibil emoționat principele Nicolae.

Prezent pentru a doua oară în Banatul Montan, Nicolae al României s-a declarat convins că Via Transilvanica va oferi șansa unei dezvoltări rapide a zonei din punct de vedere turistic: „Zona merită să fie pusă în valoare și prin Via Transilvanica am încredere că asta chiar se va întâmpla și foarte repede. Eu am vrut să fac parte din acest proiect pentru că eu cred în România, cred în ce face Tășuleasa Social. Este un proiect frumos, care înseamnă mai mult decât investiții și dezvoltare. Înseamnă să strângem o comunitate, iar aici, acest lucru s-a întâmplat”.