În fiecare ciclu electoral, politicienii în general, iar cei din PSD în special, își pierd busola morală într-o încercare disperată de a câștiga voturi. Campaniile electorale devin un circ grotesc, unde adevărul este răstălmăcit, iar minciuna este ridicată la rang de artă.
Într-un colț al ringului politic, vedem cum domnul candidat Minciunescu promite marea cu sarea. „Vom reconstrui orașul fără să mișcăm nimic din loc!”, exclamă el cu un entuziasm delirant, în timp ce susținătorii aplaudă frenetic. Promisiunile lui sunt la fel de solide precum un castel de nisip, dar cine are timp să verifice? Suntem prea ocupați să fim hipnotizați de spectacolul pirotehnic al promisiunilor lui.
Domnul Demagogescu îl susține, aducându-și contribuția la carnavalul electoral. „Vom reduce taxele la zero și vom tripla bugetul pentru parcări și străzi. Dar nu le vom deranja cu tot felul de intervenții care ar produce disconfort cetățenilor. Pentru că noi avem respect pentru confortul acestora. Vrem să doarmă liniștiți!”, declară el cu un zâmbet larg, de parcă legile economiei ar putea fi rescrise doar prin voința sa. Este o combinație magică de iluzionism și ipocrizie, dar cine are nevoie de realism când speranța e atât de seducătoare?
Și apoi, în centrul atenției, apare excelența sa, maestrul manipulator, domnul Jigodicescu. El știe că adevărul nu este doar relativ, ci flexibil. „Adversarul meu vrea să vă ia pâinea de la gură prin taxe. El va fură banii pe taxe, iar noi, cei cinstiți, vrem sa vi-i înapoiem!”, tună el, deși adversarul nici măcar nu a menționat vreodată cuvântul „pâine”, taxele sunt în marea lor parte impuse de guvernanți, așa-zisul furt nu poate fi dovedit, iar spiritul lor caritabil este sub genunchiul broaștei, deoarece politica dovedită, a sa și a partidului pe care-l reprezintă, este aceea de a da cu jumătate de mână și a lua cu zece. Pentru Jigodicescu, cel tupeist și lipsit de scrupule, adevărul este un teren de joacă, un loc unde jonglează cu faptele și creează realități alternative care ar face orice scriitor de science fiction să roșească de invidie. El oferă acest spectacol tragicomic, excelând în ne lua de proști.
În acest peisaj distopic, alegătorul e asemeni unui navigator printre adevăruri, minciuni și promisiuni imposibile. Fiecare campanie electorală devine un test de rezistență mentală, o provocare de a distinge între realitate și ficțiune, între bine și rău, nelăsându-se păcăliți de lupii îmbrăcați în piele de oaie.
Concluzie
Într-o lume în care promisiunile electorale au devenit sinonime cu fanteziile și manipulările, este esențial să rămânem vigilenți și să ne informăm. Fiecare alegător are responsabilitatea de a vedea dincolo de spectacol și de a cere politicienilor responsabilitate și integritate. Doar astfel putem spera la un viitor mai bun și la o politică în interesul cetățenilor.
N.R. Rubrica „Vocea cetățeanului (ne)turmentat” se vrea a fi un apel la rațiune. Dacă politicienii „de meserie” ne vor și ne cred proști, în 9 iunie vom avea ocazia să le arătăm că se înșeală.
VEZI ȘI:
Vocea cetățeanului (ne)turmentat – rubrică de alegător
Vocea cetățeanului (ne)turmentat. Despre pilele lui Hurduzeu
