După câteva schimbări cu scandal în fruntea Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin, în perioada Guvernului Dăncilă, Marius Cornici s-a grăbit să corecteze în 2019 unele decizii luate de către antecesoarea sa și cea căreia i-a urmat în fruntea Colegiului Economic al Banatului Montan, Lenuța Ciurel. Se dovedește acum că ISJ sub conducerea lui Cornici a încălcat legea.
Imediat după ce a dat scaunul de director al Colegiului Economic al Banatului Montan pe cel de inspector școlar general, Lenuța Ciurel a predat conducerea colegiului directorului adjunct de atunci, Marius Cornici. Cum aceasta era și manager într-un proiect cu finanțare europeană al școlii, Ciurel nu a renunțat la proiect, deși devenise inspector școlar general.
Numai că, ajuns și el pe același post, Marius Cornici a decis înlocuirea Lenuței Ciurel de pe postul de manager de proiect. Considerând că s-a încălcat legea, Ciurel a apelat la instanță de judecată. Și… ambele instanțe au decis că ISJ Caraș-Severin, sub conducerea lui Cornici, a greșit și Ciurel trebuie să revină ca manager de proiect. Ba i s-au mai dat acesteia și banii pe perioada cât fusese înlăturată abuziv din funcție.
Și tot cu Cornici s-a ciondănit Ciurel când și-a prelungit contractul de management ca director al Colegiului Economic al Banatului Montan cu perioada cât a fost inspector școlar general, perioadă în care fusese suspendată din funcția de director și pe care Consiliul de Administrație al ISJ Caraș-Severin a aprobat să i-o adauge la contractul de management. Și acea prelungire de contract i-a fost anulată de Cornici, acest caz ajungând și el la arbitrajul instanței de judecată. Însă, în această speță nu avem încă o decizie definitivă, deși pare că și aici Lenuța Ciurel a avut dreptate. Din nou…
Marius Cornici a condus Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin din februarie 2019 (când a fost numit pe post) până în noiembrie același an, lună în care a fost instalat Guvernul Orban.
Sursă foto: FB Marius Cornici
UPDATE, ora 20.50
În virtutea dreptului la replică, Marius Cornici ne-a trimis în această seară un text pe care îl redăm integral (redând întocmai și greșelile gramaticale ale domnului profesor):
„Drept la replică,
Jurnaliști ce vor aprecierea cititorilor și nu tratează cu superficialitate anumite informații primite, ar trebui să fie atenți atunci când folosesc cuvinte precum „abuz”, chiar în titlu! Ca să lămurim povestea articolului în care sunt călău iar Ciurel Lenuta este victimă se impun câteva precizări pentru a avea un cadru nu așa sumbru al poveștii în care suntem protagoniști, cel puțin în ceea ce mă privește. Ciurel Lenuta nu a fost coordonator proiect când era director la CEBM, mă refer la acest proiect. A devenit însă când ocupa funcția de la ISJ. Doar acestă corectură ar trebui să pună pe gânduri orice jurnalist când preia un text făcut de cineva, oricine, fără să verifice exactitatea celor primite și ulterior puse într-un articol, indiferent de motivele care l-au determinat să facă acest lucru. Înlocuirea mea cu dânsa ca și coordonator proiect nu a fost decizia mea, nu era atributul meu ca și Inspector Școlar General, ci am primit de la Ministerul Fondurilor Europene, direcția OIPOCU adresa prin care se arată negru pe alb că se înlocuiește coordonatorul proiectului în județul CS, adică Lenuta Ciurel cu Cornici Marius, dânșii apreciind că proiectul este al Inspectoratului Școlar iar Inspectorul Școlar General trebuie să fie în proiect pentru a conferi autoritate în implementarea și continuarea proiectului. Iar dânsa nu mai era Inspector, fiind director. Oricum așteptam cu nerăbdare momentul când o să povestească peste tot doar din tainele chimiei. Și nu este mult până atunci… Implicarea Inspectoratului Școlar a fost doar în a-i desface contractul de muncă în acest proiect ca urmare a adresei Ministerului prin care ne arată că dânsa nu mai face parte din proiect. Da, doamna respectivă a câștigat în Instanță să fie repusă în funcția de coordonator proiect ( nu manager de proiect cum se arată în articol – coordonator ) iar orice decizie a Instanței, fie că ne place ori nu, o respectăm cu toții. Din ce știu, proiectul se finalizează la sfârșitul lui iulie 2020 iar Inspectoratul Școlar Județean încă așteptă motivarea Curții, așa că cine știe, poate pentru dânsa se va mai prelungi proiectul pentru a apuca să mai fie manager, pardon coordonator, ca să fiu un pic sarcastic. Legat de celălalt proces al dansei câștigat în primă instanță ce are în vedere prelungirea contractului managerial la CEBM Reșița cu perioada aferentă cât a fost la Inspectoratul Școlar ca și Adjunct iar apoi ca Inspector Școlar General, din punctul meu de vedere nu există temei legislativ pentru așa ceva. Nu cunosc motivarea din prima Instanță pentru că nu a fost comunicată încă, decât soluția pe scurt dar cum spuneam nu există niciun caz cu speță similară în toată România pe așa ceva, nu am văzut o bază legală pentru aceea prelungire făcută de CA ul ISJ ului la solicitarea dansei. Ca atare același CA al ISJ a admis că a greșit când i-a prelungit contractul managerial la CEBM doamnei Lenuta Ciurel și la aproximativ o lună a votat cu umanitate anularea acelei hotărâri. Există însă și instituția Apelului. Deci, după cum observați decizia a fost luată de CA-ul Inspectoratului Școlar iar membrii acestuia, a doua oară când au votat anularea acelei decizii au fost informații pe acest caz și nu luați pe repede înainte ca și prima dată. În rest, nu comentez hotărârile doamnei Ciurel dar mă gândesc că la câte procese are, cu siguranță a câștigat și expertiză juridică pe care o adaugă la bagajul omului multilateral dezvoltat. Apropo, am o întrebare pentru un prieten: cum este cu dubla finanțare? Sau cum este să poți să fi în două locuri în același timp și….Vom vedea!”
UPDATE 2, 16 iulie, ora 11.15
Astăzi am primit la redacție o replică din partea Lenuței Ciurel, în prezent director al Colegiului Economic al Banatului Montan Reșița. Redăm și acest text integral (ad litteram), în virtutea dreptului la replică:
Stimate domnule redactor,
deși îmi displac disputele din mediul online, deși nu am intervenit, până acum, cu ”puncte de vedere” sau ”drepturi la replică”, am simțit că nu mai pot tolera obrăzniciile scrise, aproape agramat, cu un tupeu nemărginit, de unii care își trăiesc viața, aproape exclusiv, în mediul online, chiar dacă acesta nu este job-ul lor.
Citesc cu stupoare un ”drept la replică”, în care se expune o ”poveste” alambicată, cu doi ”protagoniști”, în care constat, din partea autorului, atacuri la persoană dar și amenințări voalate și insinuări mârșave. Povestea se țese, de fapt, în jurul unei hotărâri definitive de instanță, prin care am contestat o faptă, care are elementele constitutive ale unui abuz, dacă ținem seama de faptul că două instanțe s-au pronunțat în speța respectivă și, dacă citim și definiția din DEX. (ABÚZ, abuzuri, s. n. 1. Depășire a legalității; (concr.) faptă ilegală).
În momentul în care am considerat că îmi sunt încălcate drepturile, prin emiterea, de către ISJ C-S, a deciziei de încetare de drept a Contractului individual de muncă, de pe funcția de Coordonator partener 2 (denumirea corectă a funcției în proiect), am apelat la instituția care este în măsură să cântărească și să împartă dreptatea, respectiv, instanța de judecată. Instanțele de Fond și de Apel au analizat toate argumentele pe care le-a adus pârâtul, ISJ – CS, (argumente puerile, invocate și în dreptul la replică) și, ambele s-au pronunțat, dându-mi câștig de cauză. Fără a avea pretenția că am ”expertiză juridică”, știu că, într-un stat de drept, deciziile definitive ale instanței nu pot fi contestate, comentariile profanilor fiind numai bârfe de five o’ clock tea. Singurul lucru care ar trebui să îl preocupe, în acest moment, pe domnul cu dreptul la replică, este că instanța a stabilit și ”plata de despăgubiri egale cu salariile cuvenite, indexate cu rata inflației și dobânda legală, de la data concedierii până la data reintegrării efective”. Presupun că, recuperarea prejudiciului / a salariilor plătite necuvenit, se va face de la cel care a produs prejudiciul adică, pe înțelesul dumnealui, va trebui să dea banii înapoi pe vreo 10 luni.
Este rușinos faptul că, acel drept la replică, deși este scris de un profesor/ fost inspector general, conține multe greșeli de ortografie și punctuație, și, dacă ar fi fost evaluat ca eseu argumentativ la bacalaureat, candidatul sigur nu ar fi promovat. El nu face decât să demonstreze, dacă mai era nevoie, că autorul său a fost numit în funcții, exclusiv pe criterii politice, susținut numai de către doamna care era la conducerea organizației PSD, la momentul februarie 2019, doamnă care, după ce a reușit să mă demită din funcția de Inspector Școlar General, ne-a urmărit, pe mine și familia mea, ne-a făcut mult rău și ne-a determinat să ne adresăm instanței de judecată, care ne-a dat dreptate în toate procesele.
Lenuța Ciurel
