Suntem prezenți și pe

Editorial

Considerații privind învățământul profesional

Publicat cu

pe

Când ai zece pași de făcut, nouă pași reprezintă doar jumătatea drumului.

Planul Regional de Acțiune în Învățământ reprezintă un important instrument folosit în procesul de învățământ, la nivel regional, astfel încât acesta să asigure integrarea pe piața muncii a tinerilor absolvenți, într-un mod cât mai eficient (costuri suplimentare cât mai mici într-un timp cât mai rapid)!

Pentru aceasta este nevoie de stabilirea unui echilibru între oferta educațională, cererile de învățare și nevoile existente pe piața muncii! Echilibrul nu se poate realiza însă fără să avem o imagine exactă a zonei în discuție privind potențialul demografic, profilul economic, piața muncii, potențialul educațional și distribuția acestuia pe zone și profile de calificare. Aceste perspective fac obiectul unei analize consistente în documentul strategic numit ,,Planul Regional de Acțiune în Învățământ’’, elaborat de Consorțiul Regional pentru Învățământ și Ocupare Vest.

Potențialul demografic al Regiunii Vest, în contextul național, oferă o serie de elemente de referință privind mărimea populației școlare și a viitoarelor resurse de muncă; populația totală, dinamica generală, distribuția pe medii de rezidență, sex, grupe de vârstă, structura etnică, mișcarea migratorie, proiecții și concluzii. Se constată astfel un potențial demografic aflat în declin ca urmare a scăderii natalității, a migrației interne și mai ales a migrației externe, aspecte ce influențează atât populația școlară cât și resursele de muncă prezente și viitoare! Scăderea populației școlare este și un efect al unor factori mai puțini obiectivi, cum ar fi abandonul școlar! Acesta este influențat de lipsa unei oferte educaționale de orientare, informare și consiliere a copiilor și a părinților acestora. De asemenea, lipsa unor perspective concrete privind angajarea scade interesul pentru formare profesională.

Nu în ultimul rând, neconectarea școlilor la rețele de acces optime, din punct de vedere al distanței și al costurilor, reprezintă de asemenea un factor de creștere a abandonului școlar! Pentru diminuarea abandonului școlar se impun o serie de măsuri active, cuprinse într-un plan strategic, care să se adreseze tuturor factorilor ce concură la realizarea acestui deziderat, respectiv: copil, familie, școală, mediul social și mediul economic. Într-o economie globală, caracterizată de libera circulație a forței de muncă și a capitalului, există o interdependență între resursa umană și mediul economic, dezvoltarea acestora influențându-se în mod reciproc! Punerea în echilibru a nevoilor pe care le au cele doua părți poate avea ca efect și reducerea fenomenului migrației, fie ea internă sau externă, cât și creșterea potențialului demografic, cu toate consecințele ce însoțesc acest aspect.

Altfel, continuarea declinului demografic, cu efect în ceea ce privește reducerea naturală a populației tinere, exprimă pericolul unui deficit de forță de muncă tânără, calificată, în următoarea perioadă, și accentuează fenomenul de îmbătrânire demografică. Avantajul ce derivă din nevoia sporită de personal calificat pentru asistență socială, medicală și implicit nevoi educaționale specifice acestora este infinit mai mic decât dezavantajul unui dezechilibru bugetar cauzat de creșterea cheltuielilor și scăderea veniturilor! Creșterea populației active, în detrimentul celei inactive, prin măsura creșterii vârstei de pensionare la 65 ani, presupune nevoi crescânde de formare continuă și de implicare activă a școlilor ca furnizori de formare pentru adulți.

Planul Regional de Învățământ evidențiază de asemenea aspecte relevante cu privire la profilul economic al regiunii Vest, a cărui dinamică este influențată de un întreg complex de factori, dintre care cei mai importanți ar fi; nivelul superior de calificare a forței de muncă, mentalitatea cosmopolită, multilingvismul care caracterizează un important segment din populația regiunii, proximitatea față de piețele occidentale și importantele resurse naturale existente în regiune. Se constată de asemenea existența a doi poli de dezvoltare, din perspectiva participării la realizarea PIB-ului din regiunea VEST. Județul care contribuie cel mai mult la PIB-ul regional este județul Timiș, județului Caraș-Severin revenindu-i cea mai redusă contribuție.

Având în vedere caracteristicile economice specifice fiecărei zone din cadrul regiunii Vest și tipul de întreprinderi sau de activități economice dominante în fiecare din acestea, pentru o mai bună legătură între mediul de afaceri și scoală, ar fi ideal ca oferta educațională să țină cont și de caracteristica zonei! Școlile pot fi mai ușor apreciate după numărul întreprinderilor (inclusiv micro-întreprinderile) cuprinse în rețeaua lor de cooperare iar mediul de afaceri poate participa efectiv la activitatea de formare a viitorilor angajați, oportunitățile de angajare ale absolventului crescând în acest fel! Sistemul de învățământ trebuie să se concentreze, în primul rând, asupra dezvoltării unor competențe de nivel înalt, renunțând să mai pregătească oameni pentru o ocupație ci pentru mai multe meserii pe care aceștia le pot avea de-a lungul anilor, asigurându-le astfel flexibilitate și mobilitate mai mare pe piața muncii, crescând în acest fel șansele de ocupare. (se presupune că, datorită mobilităților din domeniul economic, un muncitor are nevoie de 4-5 cicluri de formare pe parcursul unei vieți.)

Din acest punct de vedere este evident că învățământul dual corespunde cel mai bine nevoilor de formare pe care le are un elev care ulterior va trebui să facă față tuturor provocărilor la care va fi supus de o piață a muncii în continuă transformare. Dezvoltarea acestui tip de învățământ reprezintă cheia succesului în învățământul tehnic și profesional, dar trebuie înțeles că învățământul dual nu poate atinge parametrii de performanță așteptați de piața munci fără o implicare directă, în acest proces, a agenților economici, a părinților și a administrațiilor locale, care trebuie să devină partenerii tradiționali ai școlilor și ai elevilor, pe întreaga perioadă a procesului de formare. Există, din acest punct de vedere, modele de succes la nivel național, iar învățământul dual din Reșița, datorită în special implicării primăriei și al câtorva firme care au depășit nivelul declarațiilor privind disponibilitatea de a participa efectiv la procesul de formare profesională, a devenit la rândul său un model de succes care trebuie dezvoltat. Părinții, dar mai ales copiii, trebuie să înțeleagă că învățământul dual nu reprezintă un final de drum în procesul de formare ci dimpotrivă îi oferă elevului instrumentele și cunoștințele de bază necesare adaptării rapide la rigorile pieței muncii, având deschise permanent perspectivele formării la un nivel superior, în scoli tehnice sau universități. Printre aspectele identificate pe piața muncii observam o tendință de creștere a numărului de întreprinzători particulari în paralel cu scăderea numărului de salariați.

Acest aspect reprezintă un semnal cu privire la faptul că sistemul de învățământ ar trebui să pună mai mult accent pe dezvoltarea abilităților antreprenoriale, alături de competențe cât mai ridicate în domeniul tehnologic și informatic, precum și pe alte competențe generale necesare atât pentru creșterea productivității cât și a mobilității forței de muncă. În procesul de formare accentul trebuie să fie pus pe spiritul întreprinzător și pe dezvoltarea unor abilități generale; de a iniția o afacere (legislație și cunoștințe economice, de exemplu), de a se ocupa de distribuție, logistică, vânzări și inovații, aspecte relevate și în PRAI. De asemenea, PRAI-ul arată că pentru creșterea competitivității regiunii este necesară investiția în capitalul uman, în formarea profesionala. Distribuția geografică a rețelei de școlarizare evidențiază o concentrare mai ales în orașe, ceea ce devine și mai evident dacă reprezentăm această distribuție prin numărul de locuri oferite în diferitele zone. Pentru a urmări evoluția învățământului la nivel regional este important să știm distribuția școlilor pe județe, dar și a elevilor și a cadrelor didactice. Trebuie avut în vedere și faptul că este foarte posibil ca distribuția acestor rețele de învățământ să nu mai corespundă realităților și nevoilor economice actuale.

Condițiile existente la vremea înființării lor nu mai sunt valabile în multe locuri, economia s-a restructurat, multe activități economice, tradiționale cândva, au dispărut și au apărut altele noi, populația a migrat iar baza de școlarizare este mult redusă. Rata totală de fertilitate în România a scăzut sub pragul critic de 2,1 (sub care începe scăderea populației) ajungând la un minim istoric de 1,428, la care vorbim de un DECLIN DEMOGRAFIC în care populația se reduce cu cinci români în fiecare oră. Datele apar într-un proiect depus la Parlament prin care se încurajează nașterile noi, iar mamele să poată ieși la pensie mai devreme. Așadar, un document oficial care arată un viitor sumbru. „Dacă se menține același ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piața muncii, care va rămâne fără salariați, cât și bugetele de sănătate și de pensii, care vor avea nevoie de sprijin tot mai mare de la bugetul de stat”. Salariile mai mari ar putea stopa exodul Veaceslav Şaramet, secretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, spunea că exodul românilor se poate combate prin creșterea salariilor, dând exemplul medicilor care au renunțat să plece după majorările salariale. În acest context cred că o redistribuție în interiorul regiunii, care să tină cont de noile realității economice și demografice, este necesară.

Din acest punct de vedere, cred că și sistemul educațional trebuie să devină ceva mai flexibil pentru a reuși să adapteze ofertele de școlarizare nevoilor imediate existente pe piața muncii, punând astfel absolventul în relație directă cu angajatorul! Personal, cred ca dezvoltarea unui spirit concurențial excesiv în rândul școlilor nu este de bun augur deoarece piața nereglementată poate produce derapaje și, evident, dezechilibre foarte greu recuperabile ulterior! Din această cauză cred mai mult în dialogul instituționalizat dintre școli, și, mai ales, în dialogul dintre scoli și mediul de afaceri. Un dialog care să înlocuiască concurența pe aceeași ofertă educațională, sau pe același segment de tineri, cu strategii de creștere a ofertei educaționale, de mărire a bazei de școlarizare, de stabilire a unor oportunități suplimentare privind angajarea fiecărui cursant, de orientare a tinerilor către calificările care sunt, sau vor fi, cerute de investitori. Școlile trebuie să își definească punctele forte iar în funcție de acestea să-și stabilească oferta, făcând din aceasta un brand al respectivei școli!

Când își stabilesc ofertele, școlile trebuie să aibă în vedere că obiectivul final nu este formarea, ci angajarea absolventului! De aceea, colaborarea între scoli la stabilirea ofertelor este extrem de utila pentru realizarea dezideratului final, respectiv Ocuparea! „Ocuparea” reprezintă proba finală pe care trebuie să o depășească atât elevul cât și școala! Eșecul elevului este în egală măsură eșecul școlii, iar depășirea unui procent rezonabil de eșecuri face ca imaginea școlii (inclusiv a resurselor umane angrenate în activitatea acesteia) să aibă de suferit fiind asimilată cu eșecul!

Cu alte cuvinte: O școala făcută degeaba. Și asta doar pentru că NU s-a făcut și ultimul pas!

Marian APOSTOL – Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatelor Sociale Caraș Severin.

Reclamă
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ANUNȚ PUBLIC

Serviciul de alimentare cu apă și de canalizare al comunei Dalboșeț, cu sediul în comuna Dalboșeț, str. Principală, nr. 270, jud. Caraș-Severin, CIF: 41198151, Tel: 0255 243 403, email: primariadalboset@yahoo.com, organizează la sediul său, concurs pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a unor posturi vacante, pentru funcțiile contractuale de: contabil – funcție de execuție / 2 posturi de muncitor necalificat – funcție de execuție. Concursul va avea loc în data de 28.10.2019 la ora 09:00 la sediul Primăriei Dalboșeț, nr.130

Reclamă

Cele mai citite

Copyright © 2019 Toate drepturile rezervate. By INC