Depozitele de deșeuri miniere din cauza cărora Caraș-Severinul ocupă un loc fruntaș într-un top al județelor cu cel mai mare număr de situri industriale contaminate ar putea fi reconfigurate cu bani europeni. „Trenul” finanțării riscă, însă, să fie pierdut din nou, avertizează președintele GEC Nera, Cornel Sturza-Popovici, dacă primăriile pe raza cărora se află siturile și Consiliul Județean vor continua să stea deoparte.
Zeci de locuri abandonate, ruine, terenuri poluate, depozite de deșeuri. Cam atât a mai rămas din coloșii industriali ai Caraș-Severinului, județ renumit, înainte de 1989, pentru domenii precum metalurgie sau minerit. Potrivit Strategiei Naționale și Planului Național pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România, document elaborat de Guvern în urmă cu 5 ani, în Caraș-Severin sunt 33 de situri industriale contaminate și alte 9 posibil contaminate. Majoritatea sunt iazuri de decantare și halde de steril cu un impact devastator asupra mediului, aflate în zonele cu o îndelungată tradiție în minerit, acolo unde, sute de ani, acesta a generat resurse, dar și surse importante de venit: Anina (foto), Moldova Nouă, Bocșa, Ciudanovița, Sasca Montană, Ocna de Fier, Dognecea, Lupac sau Doman. „La toate aceste mine activitatea a încetat și s-a dovedit de-a lungul timpului că nu există posibilități de finanțare a ecologizării depozitelor de deșeuri miniere de la bugetul de stat. Investițiile în ecologizare presupun sume mari de bani, iar strategiile guvernamentale consideră că, folosiți astfel, banii vor fi îngropați fără a produce nimic în plan material. Iar la sănătatea locuitorilor nu se mai gândește nimeni”, susține președintele GEC Nera, Cornel Sturza-Popovici.
În opinia sa, urmele poluante lăsate de industria minieră ar putea fi șterse cu ajutorul fondurilor de la Uniunea Europeană, în viitorul ciclu financiar 2021-2027: „Un tip de acțiune care trebuie abordată, în cadrul Axei 3 – O regiune cu orașe prietenoase cu mediul sau al Axei 6 – O regiune atractivă, este decontaminarea și reconstrucția ecologică a acestor zone poluate istoric cu deșeuri miniere. Fenomenele de poluare afectează grav localitățile respective și sunt o barieră atât pentru pentru dezvoltarea turismului în localitățile din zonă, pe Axa 6, cât și pentru dezvoltarea biodiversității, a infrastructurii verzi în mediul urban și reducerea poluării, pe Axa 3”.
Aceasta, însă, cu condiția ca autoritățile administrației publice locale și județene să se implice și să preia terenurile ocupate de iazuri și halde de steril, aflate, în prezent, în administrarea unor entități care nu pot accesa proiecte europene. „În trecut, la accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea turismului în localitățile din zonă și la dezvoltarea biodiversității, principala dificultate întâmpinată a fost aceea că terenurile pe care se află depozitele de deșeuri miniere sunt în administrarea unor companii private sau a unor lichidatori. Fostul patron, statul român, s-a retras din acționariat și s-a spălat pe mâini de responsabilitatea administrării acestor depozite. Numai că această păcăleală încercată la adresa Uniunii Europene nu a fost valabilă pentru Curtea de Justiție, care în cazul Moldova Nouă a decis că statul român, care a exploatat 40 de ani minereu de cupru, este vinovat pentru poluarea de pe iazul Boșneag-extindere și a obligat România să ecologizeze zona. Ulterior Guvernul, obligat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a găsit și bani la bugetul de stat pentru ecologizare. Foarte posibil tot așa se va întâmpla și cu celelalte depozite de deșeuri miniere din Caraș-Severin care așteaptă de zeci de ani ca să fie ecologizate”, explică președintele GEC Nera.
Cornel Sturza Popovici consideră că atât consiliile locale, cât și Consiliul Județean Caraș-Severin au o obligație morală față de locuitorii afectați de poluarea generată de deșeurile miniere să soluționeze cât mai repede actualul regim juridic al terenurilor ocupate cu iazuri și halde de steril: „Acolo unde valoarea economică a deșeurilor este infimă în comparație cu costurile ecologizării, poate începe de pe acum negocierea transferului acestor suprafețe de la actualii administratori, aplicanți neeligibili pe POR și pe POS MEDIU, în patrimoniul acestor UAT-uri care sunt aplicanți eligibili. Sau se va pierde trenul finanțării și pe viitorul exercițiu bugetar al Uniunii Europene?”.
Sursă foto: GEC Nera