Regionalizarea României, un proiect lansat în urmă cu aproape 20 de ani, are în continuare susținători, însă nu și șanse reale de a fi realizat. Tema a fost readusă în discuție de edilul Clujului, Emil Boc, iar colegul său de partid, primarul Reșiței, Ioan Popa, se numără printre cei care, în repetate rânduri, au subliniat necesitatea schimbării actualei configurații administrative.
41 de județe, fiecare condus de un consiliu județean și un prefect, 263 de orașe – dintre care 82 sunt municipii – și 2.685 de comune (13.285 de sate), fiecare cu propriul consiliu local, propriul primar, unul sau doi viceprimari și un întreg aparat birocratic supradimensionat și generator de cheltuieli uriașe de la bugetul statului. Așa arată, în prezent, harta administrativă a României, așa cum a fost creionată ea în urmă cu peste 50 de ani, în 1968, când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane, făcută în 1948, la reîmpărțirea pe județe.
Acum, însă, această organizare este total depășită, fapt readus în discuție de către primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în cadrul unei dezbateri despre „Reforma administrativ teritorială a statului, între deziderat (tehnic) și pragmatism (politic)”, organizată de Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) în parteneriat cu Expert Forum. „În 2011, ca premier, am încercat comasarea județelor și cred încă în ea. România nu a putut atrage fonduri la nivel regional, pentru că nu îndeplinim criteriile de populație, cu excepția Sucevei, care are peste 800.000 de locuitori. Județele noastre nu se califică la dimensiunea definiției de regiune în UE. Pentru asta trebuie să comasăm județele. Atunci le-am comasat în 16 județe, de fapt erau 13, plus trei. Ultimele trei erau Harghita, Covasna și Mureș, pentru că UDMR nu dorise sub nicio formă ca aceste județe să facă parte din alte zone și să își piardă majoritatea. Le-am oferit ultima soluție și să rămână la aceste județe distincte și să le comasăm pe celelalte. Nici acolo UDMR-ul nu a fost de acord și proiectul de regionalizare, pe care l-am avut pe masă, s-a oprit. Dacă se va face, nu cred, pentru că nu se face nici asta cu comunele. Dar gândiți-vă ce ar însemna să distrugi un sistem clientelar, care e din 1968, de 55 de ani? În județe pe lângă primării sunt Poliție, servicii de cadastru, carte funciară, sistem care și-a clădit mici clici. O dată acestea rupte, gândiți-vă cum ar respira România prin distrugerea acestui sistem clientelar, construit în atâția amar de ani”, a declarat Emil Boc, citat de publicația stiridecluj.ro.
La rândul său, primarul Reșiței, Ioan Popa, s-a declarat „absolut de acord” cu viziunea colegului său. „Organizarea administrativă a României datează din anul 1968, timp în care în extrem de multe orașe, comune și sate a scăzut dramatic numărul de locuitori. Spre deosebire de Germania, Franța, Ungaria, Serbia, etc, state în care nu există structură administrativă sub 2.000 de locuitori, în România avem comune cu primar, secretar de comună, birou administrativ, Consiliu Local, la 86 de cetățeni”, a postat Ioan Popa pe pagina sa de socializare. Iar exemple de comune foarte mici, care, practic, nu își justifică existența în actuala formulă administrativă, sunt numeroase chiar în Caraș-Severin: Brebu Nou, Mehadica, Goruia, Ocna de Fier, Cărbunari, Văliug sau Lăpușnicel, pentru a le enumera doar pe cele care, în prezent, au sub 1.000 de locuitori.
