Suprataxă pe paragină în Reșița. Pe lista neagră, imobile deținute de Ciobanu „Barbălată”, Chebuțiu, Văduva, dar și de TMK, de o multinațională sau de statul român prin Romsilva, Poșta Română sau CFR!
Consilierii locali au aprobat, astăzi, supraimpozitarea a peste 40 de imobile din Reșița aflate într-o stare tehnică precară, 33 aparținând unor agenți economici. În funcție de nivelul de degradare, majorările ajung până la 500 la sută.
„Nu am nimic cu nimeni, deşi mi s-a mai reproşat asta. Poate cei care sunt mai loviţi de această decizie ar face bine să îşi vândă una din o sută de clădiri şi cu banii obţinuţi să facă faţadele la celelate 99, de exemplu”, a afirmat primarul Ioan Popa la finalul şedinţei de Consiliu Local.
De la hale industriale la spații comerciale, în Reșița sunt zeci de clădiri care zac, de ani buni, în ruină. Majoritatea sunt imobile funcționale pe care proprietarii le-au lăsat să se degradeze, dar există și imobile care au fost abandonate complet, cum ar fi Hotelul Semenic din Centrul Civic al municipiului sau primul complex comercial din oraș, Universalul Vechi, Grădinița 1 Iunie sau Hotelul Bistra. Ultimele trei se află în proprietatea unor firme deţinute sau controlate de omul de afaceri Costel Ciobanu (ex-Barbălată), cunoscut în oraş în special pentru afacerile imobiliare cu spaţii comerciale. Pe care de regulă le închiriază, dar nu le şi întreţine corespunzător. Drept dovadă, cel puţin 13 dintre cele 41 de imobile supraimpozitate de primărie îi aparţin. Este vorba despre spaţii de la parterurile unor blocuri sau din incinta complexului Victoria, o hală şi complexul Intim. Pe aceeaşi listă se află şi clădirea fostului institut de proiectare al UCMR, ajuns ulterior în proprietatea Hydro Engineering, societate controlată de Adrian Chebuţiu aflată, acum, în insolvenţă. Alte firme suprataxate sunt Plastomet (aparținând familiei Văduva), care, potrivit inspectorilor Primăriei Reșița, are hale, ateliere şi depozite neîntreţinute corespunzător, sau TMK, pentru hala de pe strada Traian Lalescu. Nu au fost iertate, însă, nici mari companii de stat, cum ar fi CFR, Romsilva şi Poşta Română sau multinaţionale. În acest ultim caz este vorba despre compania de telecomunicaţii Telekom, care a fost sancţionată pentru ruina poştei mari din cartierul Govândari.
2020 va fi al treilea an în care Primăria Reşiţa aplică supraimpozitarea imobilelor aflate într-o stare tehnică necorespunzătoare. În acest fel, autorităţile locale încearcă să tragă un semnal de alarmă tuturor celor care au în oraş diverse active, pentru a le menţine într-o stare cel puţin rezonabilă. „Nu e o plăcere pentru noi să facem acest lucru, însă vrem să tragem un semnal de alarmă. Am văzut că la Cluj, la Oradea, au încercat cu metode mai elegante, de stimulare, de încurajare a investiţiilor, însă nu a funcţionat până nu s-a introdus acest sistem coercitiv. Eu cred că pe măsură ce noi, ca administraţie publică, începem să ne facem vizibili în oraş, prin alei, piste de biciclete, arbori, spaţii verzi, discrepanţa între o zonă făcută frumos şi o clădire lăsată în paragină devine mai evidentă”, a explicat Ioan Popa.
Potrivit reprezentanţilor Direcţiei Impozite şi Taxe, toţi proprietarii şi-au achitat, până acum, impozitele majorate. Sumele încasate nu sunt însă spectaculoase, deoarece valoarea de impozitare este una derizorie, în condiţiile în care cei mai mulţi proprietari nu şi-au reevaluat clădirile din trei în trei ani, conform legii. „Ştiu clădiri care au valoarea unui apartament şi au cel puţin douăzeci de chiriaşi. Pentru ei nu înseamnă mare lucru faptul că plătesc impozite majorate”, a afirmat edilul-şef oferind, practic, o explicaţie pentru faptul că, an de an, cu puţine excepţii, pe lista societăţilor supraimpozitate se regăsesc aceleaşi nume.
