Comuna Măureni, una dintre cele mai performante administrații locale din mediul rural, condusă de primarul liberal Brian Filimon, își continuă proiectele de investiții.

Deși se află la primul mandat de primar, Brian Filimon este unul dintre primarii tineri care nu-și dezamăgește electoratul din comună. După ce a reabilitat instrastructura școlară din Măureni, biserica, clădirea primăriei, dispensarul comunal și a amenajat chiar o piață pentru locuitorii din comuna cărășeană, lucrările de investiții continuă. Edilul și-a anunțat consătenii, pe pagina personală de Facebook, că alte lucrări vor prinde contur. Canalizarea, infrastructura rutieră, dispensarul și baza sportivă sunt doar câteva dintre proiectele edilitare aflate în derulare.

CITEȘTE ȘI: Primarul Brian Filimon sfidează criza! În Măureni se asfaltează și drumurile secundare!

„Lucrările de dezvoltare a comunei Măureni și a satului Șoșdea continuă…! Lucrăm pe mai multe fronturi și în paralel la canalizare, asfalt, dispensar și baza sportivă..!!! În curând va începe modernizarea din curtea Grădiniței noi de la Șoșdea cu părculeț de joacă și parcul de la Măureni (ultra modern), plus corpul B la școala din Măureni! Împreună dezvoltăm cel mai frumos și sănătos! Doamne, mulțumim!”, este mesajul edilului liberal din comuna Măureni.

După ce a reușit, până acum, să atragă peste 160 de milioane de euro din fonduri europene și guvernamentale pentru investiții de anvergură – reabilitarea Centrului Civic, reintroducerea tramvaiului sau anveloparea blocurilor și a școlilor din oraș –, primarul Ioan Popa mărește miza: vrea cel puțin 200 de milioane de euro numai de la Uniunea Europeană!

La Primăria Reșița se lucrează, deja, la proiectele ce vor fi depuse spre finanțare din fonduri europene în ciclul financiar 2021-2027. „Am avut, deja, două videoconferințe cu Sorin Maxim de la ADR Vest, în care am venit cu câteva propuneri de proiecte pe mobilitate, reconversie spații degradate. Este vorba despre proiecte mari și începem să conturăm 2021-2027, pentru că ținta noastră este să atragem 200 de milioane de euro”, a declarat Ioan Popa.

Pe lângă aceste 200 de milioane de euro, Primăria Reșița ar mai putea atrage alte 300 de milioane de euro dacă Ministerul Dezvoltării va accepta la finanțare și proiecte depuse de către asocieri interurbane. „Ținta de 200 de milioane de euro poate fi foarte ușor mișcată în sens pozitiv dacă reușim să facem, într-o asociere între Primăria Reșița, Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș, proiectul de reabilitare și modernizare a infrastructurii feroviare: calea ferată Reșița-Timișoara, Reșița-Berzovia, Oravița-Anina pe care să circule acel tram-train despre care am mai vorbit. Acest proiect, calculat ca prefezabilitate, înseamnă 300 de milioane de euro, pe lângă ținta de 200 de milioane. Facem frecvent demersuri către Ministerul Dezvoltării să accepte la finanțare acest tip de asociere. Și Tmișoara, Arad, Oradea, Cluj, prin Alianța Vestului, tot asta încearcă să facă”, a explicat edilul.

În prezent, Primăria Reșița derulează proiecte în valoare de aproximativ 165 de milioane de euro. Numai cele 3 proiecte de mobilitate urbană care presupun, printre altele, achiziția de tramvaie și autobuze electrice, refacerea căii de rulare sau reabilitarea infrastructurii rutiere însumează peste 60 de milioane de euro. De asemenea, precizează primarul Ioan Popa, „mai sunt de semnat încă 7-8 proiecte. Majoritatea sunt pe SUERD, care este o axă de finanțare pentru riveranii Dunării. Am depus pe această axă câteva proiecte pentru reabilitarea de grădinițe și școli gimnaziale, care trebuie să intre la finanțare. Și mai avem proiecte pentru eficientizare energetică la clădiri rezidențiale. Valoarea totală a proiectelor pe care le derulăm pe fonduri europene și guvernamentale este de aproximativ 165 de milioane de euro”.

Sursă foto: captură Banat TV

Victorie morală pentru PNL, astăzi, în plenul Consiliului Județean Caraș-Severin. Deși nu au majoritate în CJ, solicitarea liberalilor de a elimina pensiile speciale din Regulamentul de organizare și funcționare a consiliului, argumentată de liderul de grup Mircea Teodorescu, a fost votată în unanimitate, în pofida propunerii inițiale a lui Silviu Hurduzeu.

Introducerea în Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Județean Caraș-Severin a prevederilor din Codul Administrativ adoptat prin ordonanță de urgență de Guvernul PSD în iunie 2019 referitoare la acordarea de pensii speciale președinților și vicepreședinților de consilii județene a suscitat discuții aprinse în plenul forului județean.

Tonul a fost dat de liderul grupului PNL, Mircea Teodorescu, care i-a solicitat inițatorului proiectului, președintele social-democrat al Consiliului Județean,  Silviu Hurduzeu, să elimine în integralitate articolul 67 în care era stipulată modalitatea de plată a indemnizației pentru limită de vârstă pentru președintele și vicepreședinții consiliului județean. Teodorescu și-a motivat cererea făcând apel la legea fundamentală: „Vă citesc un singur articol din Constituția României, articolul 16, alineat 1: «Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări». Din punctul meu de vedere și al grupului PNL, o astfel de pensie specială instituie un privilegiu nemeritat pentru o anumită categorie socială”.

Silviu Hurduzeu și-a susținut, în primă fază, inițiativa, explicând că aceste indemnizații sunt prevăzute în lege și că, indiferent dacă se regăsesc sau nu în regulament, „nu Consiliul Județean este cel care hotărăște dacă se dau sau nu se dau”.

Pe aceeași lungime de undă cu Hurduzeu a fost și vicepreședintele pemepist al CJ, Ionuț Popovici, care, deși s-a declarat un opozant al pensiilor speciale, a ținut să precizeze că „o lege nu poate fi niciodată înfrântă de un regulament, iar dacă e cineva care poate să anuleze aceste pensii, acela e Parlamentul României, nicidecum Consiliul Județean Caraș-Severin”. În schimb, colegul său de partid, Paul Purea, a avut o poziție diferită, pe care și-a exprimat-o printr-o întrebare (retorică): „Din moment ce există o lege în acest sens, de ce mai trebuie să discutăm noi, la nivel de Consiliu Județean, despre aceste pensii speciale?”.

Ulterior, pe parcursul dezbaterilor din plen, președintele CJ a cedat și a fost, în cele din urmă, de acord cu solicitarea liberalilor de a elimina din regulament articolul referitor la pensiile speciale ale președinților și vicepreședinților. La finalul ședinței, a precizat că „această prevedere din Codul Administrativ referitoare la indemnizațiile aleșilor este, în prezent, prorogată, dar dacă această prorogare se anulează, noi suntem obligați să o punem în aplicare”.

Mircea Teodorescu: „Niște privilegii cu totul nemeritate”

Liderul grupului PNL din Consiliul Județean, Mircea Todorescu, a explicat de ce liberalii au ținut ca această prevedere să nu se regăsească în Regulamentul de organizare și funcționare a CJ: „M-am opus categoric, atât în nume personal, cât și în numele Grupului PNL. La început, cei de la Grupul PSD nu au fost de acord cu mine, ba mai mult, au argumentat că sunt prevederi legale. Dar le-am explicat că nu își au locul în cadrul regulamentului nostru. În opinia PNL, asemenea indemnizații, pensii speciale sunt niște privilegii cu totul nemeritate pentru anumite categorii – în cazul de față, foști președinți și vicepreședinți de CJ. Deci, ne-am opus categoric și, spre bucuria mea, am reușit să obținem eliminarea acestor prevederi din regulament. Asta ne demonstrează că în permanență trebuie să fim extrem de vigilenți, pentru că, iată, și la adăpostul unor proiecte legate de hotărâri aparent inofensive, fără miză, pot fi introduse prevederi greșite din toate punctele de vedere, etic, social etc”.

Teodorescu a mai precizat că, „actualmente, la nivel național, PNL contestă, prin toate pârghiile posibile, acordarea acestor indemnizații prevăzute în Codul administrativ. Am reușit prorogarea aplicării acestui articol din Codul administrativ cel puțin până la anul. Și cred că pe rolul Parlamentului sunt și proiecte de hotărâre privind ori anularea, ori impozitarea pensiilor speciale. Poziția noastră categorică este că ne opunem acestui tip de privilegii”.

Potrivit prevederilor din Codul Administrativ, toate persoanele care au deţinut, după 1992, cel puţin un mandat complet de preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţeane ori de primar sau viceprimar au dreptul la o indemnizaţie lunară, calculată astfel: 0,4% din indmenizația lunară brută înmulțit cu numărul de luni petrecute în funcție. Limita maximă pentru acest calcul este de 3 mandate, adică 12 ani. Aplicarea acestor prevederi a fost prorogată de Guvernul Orban, momentan până la 1 ianuarie 2021.