Suntem prezenți și pe

Administrație

Lacul Mic din Oravița, readus la viață! 2,6 milioane de lei în 2020 de la bugetul de stat

Publicat cu

pe

Veste bună pentru locuitorii din zona Forviz a orașului Oravița! Lacul Mic, așa cum este cunoscut de către localnici, va fi reamenajat și refăcut după mai bine de 20 de ani. Astfel, pitoreasca zonă a orașului va fi întregită de încă un lac ce poate fi folosit ca loc de agrement.

Complexul hidrotehnic Oraviţa, realizat în secolul al XVIII-lea, este alcãtuit din: Barajul Oraviţa Mare (Lacul Mare), Barajul Oraviţa Micã (Lacul Mic) şi pârâul Oraviţa pe lungimea intravilanului localității Oravița. Starea lucrărilor hidrotehnice până în anul 1996 nu a permis exploatarea barajelor în condiții de siguranță, deoarece erau  înregistrate fisuri în corpul barajelor, iar colmatarea lacurilor era în proporţie de 80%. Starea de degradare a acestora aducea cu sine pericolul permanent de distrugere a barajelor din cauza depăşirii coronamentului la viituri și, totodată, de inundare a localităţii Oravița.

Odată cu demararea lucrărilor de reparație din anul 2000 pentru acumularea Lacul Mare, toate aceste deficiențe au fost înlăturate, lucrările de punere în siguranță a acumulării Oravița I încheindu-se în anul 2005.

Lucrările de refacere a Barajului Oravița Mică (Lacul Mic) au demarat la începutul anului 2002. Barajul Oraviţa Micã este zidit din blocuri fasonate şi nefasonate de calcare, legate cu mortar de var. Volume mari ale corpului barajului prezintã spălări complete ale materialului. Golirea de adâncime a barajului este complet înfundată. Barajul nu are prevăzut disipator la parametrii corespunzãtori clasei de importanţã a construcţiei. Acumularea Oraviţa Mică, cu un volum de 43.000 m3, este colmatată în proporţie de 92%”, a precizat Titu Bojin, directorul ABA Banat.

Refacerea studiului de fezabilitate, precum și lipsa fondurilor au dus la oprirea execuției lucrărilor în anul 2013. Lucrările au fost repornite abia în luna aprilie 2019, urmând a fi realizate: refacerea paramentului amonte în vederea asigurării etanşeităţii corpului barajului, etanşarea fundaţiei prin prevederea unui pinten amonte încastrat în roca sănătoasă, refacerea zidăriei degradate de la paramentul aval, mărirea capacităţii de evacuare a viiturilor prin amenajarea corespunzătoare a descărcătorului de suprafaţă şi a golirii de fund, prevederea unui disipator de energie la piciorul aval al descărcătorului de suprafaţă, consolidarea corpului barajului prin injecţii cu lapte de ciment.

Regularizarea albiei pârâului Oravița, aval de Barajul Lacul Mic, a fost realizată în aceeaşi perioadă cu barajele Lacul Mare şi Lacul Mic, în scopul scoaterii de sub efectul inundaţiilor a zonei adiacente cursului de apă. Albia pârâului Oraviţa este colmatată, iar lucrările existente (ziduri de sprijin, praguri de fund, peree din piatră zidită) prezintă degradări cauzate de durata mare de funcţionare. Lucrările care se vor executa sunt: reabilitarea lucrărilor de apărare existente, consolidarea malurilor, igienizarea zonei.

Valoarea lucrărilor aflate în derulare la Barajul Oravița Mică se ridică la 7.119.000 lei. Contractul de execuție lucrări a fost încheiat cu SC Lescaci Com SRL, iar până la acestă dată au fost realizate lucrări în valoare de 400.000 lei cu fonduri asigurate de la bugetul de stat. Pentru continuarea lucrărilor, în anul 2020 au fost alocate fonduri de la bugetul de stat în valoare de 2.610.000 lei”, a precizat Titu Bojin, directorul ABA Banat.

Orăvițenii se vor bucura de splendoarea Lacului Mic de altădată în 2022, atunci când este termenul limită de execuție a lucrărilor.

Administrație

În Reșița, „din poartă-n poartă”. Se extinde colectarea selectivă a deșeurilor

Publicat cu

pe

Colectarea selectivă poate fi una dintre etapele esenţiale ale unui management modern al deşeurilor municipale, în vederea transformării lor în produse utile, precum și reducerea costurilor generate de acest tip de serviciu public. Aproape toate materialele care intră în compoziţia deşeurilor, precum hârtia, sticla, ambalajele din plastic sau cutiile metalice, pot reprezenta obiectul procesului de colectare selectivă şi, mai apoi, de valorificare.

Pentru reducerea cantității deșeurilor supuse depozitării, dar și pentru creșterea gradului de recuperare a acestora, Primăria Municipiului Reșița, împreună cu operatorul de salubritate SC Brantner Servicii Ecologice SRL, a demarat acțiunea de implementare a sistemului de colectare „din poartă în poartă” atât a deșeurilor menajere, cât și a celor reciclabile.

Acțiunea a fost demarată în zona cunoscută drept Orașul Vechi. Astfel, din 25 mai, a început distribuirea sacilor colorați: albaștri – pentru colectare carton-hârtie, galbeni – pentru colectare plastic – metal, verde – pentru colectarea sticlei. Astfel de activități se vor desfășura pe tot parcursul anului, până la implementarea acestui sistem la nivelul întregului municipiu, în zona de case unde este permis accesul auto în vederea colectării.

Astfel, până la finalul lunii mai, SC Brantner Servicii Ecologice SRL urma să finalizeze acțiunea de distribuire a sacilor colorați pentru colectarea deșeurilor din gospodărie în zonele Marginea, Minda și Lend, iar începând cu 1 iunie vor fi desființate platformele gospodărești pentru colectarea deșeurilor menajere de pe următoarele străzi: Văliugului, Minda, Scorușului, Primăverii, Cireșului și Rozelor.

Odată cu închiderea platformelor menționate, colectarea deșeurilor municipale din gospodăriile situate în zonele precizate anterior se va face din fața casei, după următorul program:

Colectarea deșeurilor menajere – o dată pe săptămână în ziua stabilită și adusă la cunoștință locuitorilor de pe fiecare stradă în parte, după cum urmează:

Luni – str. Călugăreni, str. Războieni, str Târnovei și Colonia Bolnovăț;

Vineri – str. Văliugului, str. Paralela Văliugului, str. Vasile Pârvan, str. Ghiocelului, str. Minda, str. Bașovăț, str. Marginei, str. Sodol, str. Scorușului, str. Colonia Lend, str. Cireșului, str. Primăverii, str. Vișinului, str. Schinteii, str. Zorilor, str. Rozelor, str. Barajului.

Colectarea deșeurilor reciclabile se face după următorul grafic:

Marți, o dată la patru săptămâni, respectiv în a treia săptămână din lună – colectarea deșeurilor de STICLĂ (sacul verde);

Joi, o dată la două săptămâni, respectiv în prima și a treia săptămână din lună – colectarea deșeurilor de PLASTIC-METAL (sacul galben);

Joi, o dată la două săptămâni, respectiv în a doua și a patra săptămână din lună – colectarea deșeurilor de CARTON-HÂRTIE (sacul albastru).

În momentul colectării se va aplica sistemul de 1/1, adică la un sac colectat se va distribui alt sac pentru colectare.

„Facem apel la cetățenii municipiului Reșița să respecte prevederile Regulamentului de colectare a deșeurilor în municipiul Reșița, aprobat prin H.C.L. nr. 60 din 18.02.2020, privind aprobarea măsurilor necesare pentru buna gospodărire a Municipiului Reșița, precum și programul comunicat pentru colectarea deșeurilor prin sistemul «din poartă în poartă » de la gospodările din zona de case a municipiului Reșița. Deșeurile menajere și cele reciclabile vor fi depozitate corespunzător, doar în locurile special amenajate în acest sens, evitându-se împrăștierea acestora. În caz contrar, vor fi aplicate sancțiuni contravenționale conform legislației în vigoare”, se arată în comunicatul remis presei de Primăria Reșița.

Sursă foto: obiectiv-sm.ro

Continuați lectură

Administrație

Măureniul, drum ca-n palmă spre atingerea obiectivelor primarului Brian Filimon

Publicat cu

pe

Comuna Măureni, una dintre cele mai performante administrații locale din mediul rural, condusă de primarul liberal Brian Filimon, își continuă proiectele de investiții.

Deși se află la primul mandat de primar, Brian Filimon este unul dintre primarii tineri care nu-și dezamăgește electoratul din comună. După ce a reabilitat instrastructura școlară din Măureni, biserica, clădirea primăriei, dispensarul comunal și a amenajat chiar o piață pentru locuitorii din comuna cărășeană, lucrările de investiții continuă. Edilul și-a anunțat consătenii, pe pagina personală de Facebook, că alte lucrări vor prinde contur. Canalizarea, infrastructura rutieră, dispensarul și baza sportivă sunt doar câteva dintre proiectele edilitare aflate în derulare.

CITEȘTE ȘI: Primarul Brian Filimon sfidează criza! În Măureni se asfaltează și drumurile secundare!

Lucrările de dezvoltare a comunei Măureni și a satului Șoșdea continuă…! Lucrăm pe mai multe fronturi și în paralel la canalizare, asfalt, dispensar și baza sportivă..!!! În curând va începe modernizarea din curtea Grădiniței noi de la Șoșdea cu părculeț de joacă și parcul de la Măureni (ultra modern), plus corpul B la școala din Măureni! Împreună dezvoltăm cel mai frumos și sănătos! Doamne, mulțumim!”, este mesajul edilului liberal din comuna Măureni.

Continuați lectură

Administrație

Pofta vine făcând! Primarul Ioan Popa pregătește pentru Reșița proiecte în valoare de (cel puțin) 200 de milioane de euro!

Publicat cu

pe

După ce a reușit, până acum, să atragă peste 160 de milioane de euro din fonduri europene și guvernamentale pentru investiții de anvergură – reabilitarea Centrului Civic, reintroducerea tramvaiului sau anveloparea blocurilor și a școlilor din oraș –, primarul Ioan Popa mărește miza: vrea cel puțin 200 de milioane de euro numai de la Uniunea Europeană!

La Primăria Reșița se lucrează, deja, la proiectele ce vor fi depuse spre finanțare din fonduri europene în ciclul financiar 2021-2027. „Am avut, deja, două videoconferințe cu Sorin Maxim de la ADR Vest, în care am venit cu câteva propuneri de proiecte pe mobilitate, reconversie spații degradate. Este vorba despre proiecte mari și începem să conturăm 2021-2027, pentru că ținta noastră este să atragem 200 de milioane de euro”, a declarat Ioan Popa.

Pe lângă aceste 200 de milioane de euro, Primăria Reșița ar mai putea atrage alte 300 de milioane de euro dacă Ministerul Dezvoltării va accepta la finanțare și proiecte depuse de către asocieri interurbane. „Ținta de 200 de milioane de euro poate fi foarte ușor mișcată în sens pozitiv dacă reușim să facem, într-o asociere între Primăria Reșița, Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș, proiectul de reabilitare și modernizare a infrastructurii feroviare: calea ferată Reșița-Timișoara, Reșița-Berzovia, Oravița-Anina pe care să circule acel tram-train despre care am mai vorbit. Acest proiect, calculat ca prefezabilitate, înseamnă 300 de milioane de euro, pe lângă ținta de 200 de milioane. Facem frecvent demersuri către Ministerul Dezvoltării să accepte la finanțare acest tip de asociere. Și Tmișoara, Arad, Oradea, Cluj, prin Alianța Vestului, tot asta încearcă să facă”, a explicat edilul.

În prezent, Primăria Reșița derulează proiecte în valoare de aproximativ 165 de milioane de euro. Numai cele 3 proiecte de mobilitate urbană care presupun, printre altele, achiziția de tramvaie și autobuze electrice, refacerea căii de rulare sau reabilitarea infrastructurii rutiere însumează peste 60 de milioane de euro. De asemenea, precizează primarul Ioan Popa, „mai sunt de semnat încă 7-8 proiecte. Majoritatea sunt pe SUERD, care este o axă de finanțare pentru riveranii Dunării. Am depus pe această axă câteva proiecte pentru reabilitarea de grădinițe și școli gimnaziale, care trebuie să intre la finanțare. Și mai avem proiecte pentru eficientizare energetică la clădiri rezidențiale. Valoarea totală a proiectelor pe care le derulăm pe fonduri europene și guvernamentale este de aproximativ 165 de milioane de euro”.

 

Sursă foto: captură Banat TV

Continuați lectură

Cele mai citite