Suntem prezenți și pe

Economic

Măștile de protecție pentru spitalele din Caraș-Severin vin din nordul țării [FOTO+VIDEO]

Publicat cu

pe

În aceste vremuri de criză, marile fabrici de textile au simțit oportunitatea momentului și au schimbat liniile de producție, de la producția tradițională de textile la producția de materiale sanitare de protecție pentru cadrele medicale. O astfel de firmă din Maramureș a găsit în Caraș-Severin o piață de desfacere perfectă. 

Membră a grupului Taparo, compania Techtext din orașul Târgu Lăpuș, județul Maramureș, a pus în funcţiune mai multe linii tehnologice automatizate pentru producţia de măşti chirurgicale, activitatea desfăşurându-se în patru schimburi pentru o producţie de 300.000 de bucăţi pe zi, transmite compania.

Fabrica a fost utilată şi cu o linie de producţie de măşti FFP2, care au o clasă superioară de protecţie. De asemenea, printr-o altă companie din cadrul grupului sunt produse zilnic câte 4.000 de combinezoane, halate, bonete, botoşi, dar şi lenjerie de pat, capacitatea fiecărei linii de produs urmând să crească cu 25%.

PRODUCȚIE MĂȘTI DE PROTECȚIE

Primele măști de protecție produse în România au plecat la Suceava!Compania TECHTEX, din cadrul Grupului TAPARO, a început producția de măști de protecție certificate de Agenția Națională a Medicamentului. Instalarea primei linii tehnologice a avut loc duminică după-amiază, după ce au sosit echipamentele. Imediat s-au făcut probele tehnologice, apoi s-au instruit primii oameni din cele 4 schimburi de lucru, precum și cei care vor asigura mentenanța utilajelor. Producția se realizează într-un spațiu amenajat special în acest sens, iar personalul este verificat cu termo – scannere la intrarea în fabrică și este echipat corespunzător. Ing. Ioan Filip, administrator TAPARO: „Primele măști de protecție pe care le-am produs le-am trimis la Suceava, pentru că acolo este cea mai mare nevoie, la acest moment. Avem o cerere foarte mare și o presiune uriașă, de aceea suntem zi și noapte în fabrică. Facem toate reglajele, creștem producția treptat, pentru ca linia tehnologică să facă față cu brio solicitării. Estimăm ca, în a doua parte a săptămânii, să putem lucra la capacitatea maximă a primei linii de producție, adică 150.000 de măști de protecție/zi.”Grupul TAPARO a cumpărat deja încă două linii tehnologice automatizate pentru producția de măști de protecție, care sunt pregătite chiar acum pentru expediere. Acestea vor ajunge la fabrică la data de 7 aprilie. Ec. Mihai Filip, director vânzări TAPARO: „Echipele de lucru sunt pregătite pentru instalarea noilor echipamente și, după ce le vor regla și programa conform instrucțiunilor producătorilor, vom extinde capacitatea de producție a companiei pentru a răspunde cât mai repede nevoii din România.”Următoarea investiție a Grupului TAPARO este pentru producția măștilor FFP2 (clasă superioară de protecție) și FFP3 (cel mai înalt nivel de protecție), care vor fi realizate special pentru cadrele medicale din prima linie, persoane care intră în contact direct cu bolnavii covid-19. Această linie tehnologică este deja comandată și va pleca spre fabrica TECHTEX la data de 15 aprilie, urmând a intra în producție în a doua parte a lunii. Vor urma, de asemenea, și alte etape de extindere a producției. Momentan, compania realizează și circa 1.000 de combinezoane de protecție/zi, dar intenționează să producă bonete, lenjerii de unică folosință, scutece, șervețele umede. Planul Grupului TAPARO este să extindă producția de măști de protecție la circa 10 milioane/lună. #mastideprotectie #productie #Romania

Publicată de Taparo pe Marţi, 31 martie 2020

„În acest moment, compania Techtex este singurul producător de materiale ţesut (TNT) de la noi din ţară şi poate asigura cantitatea necesară pentru producţia a două dintre cele trei straturi ale măştilor chirurgicale, dar şi pentru combinezoane, halate, bonete şi lenjerii de pat de unică folosinţă precum şi livrarea acestora către românii aflaţi în prima linie în lupta împotriva COVID-19″, se arată în comunicat al companiei care transmite că are comenzi și de la spitalele din Caraș-Severin.

Peste un milion de măşti chirurgicale, dar şi combinezoane, halate şi bonete au ajuns în spitale din capitală și din 19 judeţe. De asemenea, se fac livrări de echipamente de protecţie către Poliţia Română, Jandarmeria Română, TAROM, dar şi către farmacii, bănci şi unităţi militare.

Cu avizul Ministerului Sănătății

Potrivit reprezentanţilor companiei, toate echipamentele de protecţie sunt înregistrate şi avizate de Ministerul Sănătăţii.

„Măştile chirurgicale produse asigură o eficienţă de filtrare bacteriană de 98%. Acestea sunt avizate de Ministerul Sănătăţii, prin Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, dar şi de Ministerul Apărării Naţionale. Şi echipamentele de protecţie realizate din material impermeabil, respectiv combinezonul, halatul, capelina, protecţia pentru încălţăminte (botoşii), toate de unică folosinţă, au fost trimise spre testare şi autorizare către Ministerul Apărării Naţionale, prin Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare. În urma procedurilor şi în baza analizelor efectuate, s-a stabilit că produsele noastre sunt realizate conform standardelor şi specificaţiilor aplicabile, cu respectarea regulamentelor europene”, a declarat preşedintele firmei Taparo, Ioan Filip.

Măştile chirurgicale produse în luna aprilie au fost distribuite în special către spitale, foarte multe comenzi fiind făcute prin intermediul asociaţiilor şi fundaţiilor umanitare. Conform aceleiaşi surse, se livrează continuu către spitale din judeţele Maramureş, Bihor, Mureş, Sălaj, Cluj, Alba, Botoşani, Suceava, Caraş-Severin, Dolj, Ialomiţa, Teleorman, Prahova, Constanţa şi din Bucureşti.

Administraţia companiei a mai menţionat că în fiecare zi sunt realizate circa 30.000 de halate, 10.000 de combinezoane, câte 10.000 de capeline şi botoşi, dar şi 2.000 de lenjerii de pat.

Aceste echipamente de protecţie sunt distribuite primordial către spitalele din țară.

 

 

Economic

AGA Aquacaraș a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pe 2020

Publicat cu

pe

Astăzi, 15 aprilie, s-a întrunit Adunarea Generală a Acționarilor SC Aquacaraș SA, care a avut pe ordinea de zi trei puncte.

Desfășurată la sediul Exploatării Reșița a companiei, ședința a avut pe ordinea de zi următoarele puncte: 1. Revocarea membrilor Consiliului de Administrație ai SC Aquacaraș SA; 2. Alegerea unor noi membri ai Consiliului de Administrație ai SC Aquacaraș SA; 3. Diverse (Aprobarea Bugetului de Venituri și Cheltuieli pe anul 2020).

Printr-un comunicat de presă trimis de conducerea Aquacaraș, suntem informați că „s-au luat în discuție, cu prioritate, primele două puncte de pe Ordinea de zi. Fiind vorba de interpretarea celor ce decurg din Decizia Civilă Definitivă nr. 102/25.02.2020, a Curții de Apel Timișoara, acționarii au hotărât să amâne luarea unei decizii. Urmează ca, într-o următoare ședință, să se reia discutarea celor două puncte. În ceea ce privește punctul 3  de pe ordinea de zi, a fost aprobat Bugetului de Venituri și Cheltuieli pe anul 2020”.

Amintim că acționarul majoritar al Aquacaraș, deținând aproximativ 65% din acțiunile societății, este Consiliul Județean Caraș-Severin.

Continuați lectură

Economic

Ordinul de plată multiplu electronic

Publicat cu

pe

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timişoara informează instituțiile publice și agenții economici din zona de vest a țării că se va introduce un nou instrument pentru efectuarea de plăți de la Trezoreria Statului, și anume ordinul de plată multiplu electronic.

Acesta va putea fi utilizat atât de către instituțiile publice, cât și de către operatorii economici și alte entități decât instituțiile publice.

Pentru a pregăti și utiliza acest instrument în cel mai scurt timp de la apariția ordinului ministrului Finanțelor, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timişoara precizează că este necesar a fi cunoscute următoarele:

  • Instituțiile publice
    „Persoanele din cadrul instituțiilor publice care semnează ordinul de plată multiplu electronic (OPME) (doua semnături electronice) trebuie să fie înrolate în sistemul național de raportare Forexebug și să corespundă cu cele aprobate în fișa specimenelor de semnături depusă la unitatea trezoreriei statului prin care își gestionează bugetul propriu.
    În cazul în care persoanele care semnează OPME nu sunt înrolate în sistemul național de raportare Forexebug, vă rugăm să faceți demersurile necesare înrolării acestora”.
  • Operatorii economici şi alte entități
    „Persoanele din cadrul operatorilor economici și altor entități decât instituții publice care semnează Ordinul de plată multiplu electronic (OPME) (o singura  semnătură electronică) trebuie să fie înrolate în Spațiul Privat Virtual (SPV) ca reprezentant legal, reprezentant desemnat sau împuternicit pentru aceștia și să corespundă cu cele aprobate în fișa specimenelor de semnături depusă la unitatea trezoreriei statului prin care aceștia își desfășoară activitatea.
    Aceștia vor trebui să completeze o nouă Fișă de specimene care să conțină și informațiile referitoare la codul numeric personal/număr de identificare fiscală. La solicitare, modelul fișelor vor fi transmise spre completare în format electronic.
    Operatorii economici și alte entități pot utiliza Ordinul de plată multiplu electronic (OPME) numai în cazul în care decid că plățile pot fi efectuate prin utilizarea unei singure semnături”.

Utilizarea OPME a fost reglementată prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1819/21.03.2020 pentru modificarea şi completarea art. 6^1 din Normele metodologice privind utilizarea şi completarea ordinului de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) şi a ordinului de plată multiplu electronic (OPME), aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 246/2005, precum şi pentru completarea Procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă între Ministerul Finanţelor Publice/organul fiscal central şi persoanele fizice, persoanele juridice şi alte entităţi fără personalitate juridică, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 660/2017, transmite Compartimentul Comunicare al DGRFP Timișoara.

 

Continuați lectură

Economic

Facilități fiscale pentru mediul de afaceri

Publicat cu

pe

ANAF amintește că, odată cu publicarea în Monitorul Oficial din 30 martie a OUG nr. 33/2020, au intrat în vigoare o serie de facilități fiscale pentru contribuabilii mari, și nu numai.

Contribuabilii plătitori de impozit pe profit care plătesc impozitul datorat pentru trimestrul I 2020, respectiv pentru plata anticipată aferentă aceluiași trimestru, până la termenul scadent de 25 aprilie 2020, inclusiv, beneficiază de o bonificație calculată asupra impozitului datorat, astfel: 5% pentru contribuabilii mari; 10% pentru ceilalți contribuabili.

Bonificațiile se aplică în mod corespunzător și pentru: contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Acești contribuabili beneficiază de bonificații dacă plătesc impozitul datorat pentru trimestrul/plata anticipată trimestrială până la termenul scadent cuprins în perioada 25 aprilie – 25 iunie 2020; contribuabilii care intră sub incidența Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2020, determinat pentru activitățile desfășurate, altele decât cele corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de lege.

Pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului I al anului 2020, până la data de 25 aprilie 2020 inclusiv, contribuabilii beneficiază de o bonificație de 10% calculată asupra impozitului datorat pentru trimestrul respectiv. Contribuabilii determină impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor de plată prin scăderea din impozitul datorat a bonificației.

Totodată, Guvernul a aprobat că nu se face plata efectivă a TVA la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, care importă, în perioada pentru care s-a instituit starea de urgență conform Decretului nr. 195/2020, și în următoarele 30 de zile calendaristice de la data încetării stării de urgență, medicamente, echipamente de protecție, alte dispozitive sau echipamente medicale și materiale sanitare care pot fi utilizate în prevenirea, limitarea, tratarea și combaterea COVID-19, prevăzute în anexa la OUG 33/2020. Organele vamale nu solicită plata TVA pentru importurile acestor produse.

Taxa aferentă acestor importuri realizate în cursul perioadei fiscale se evidențiază de către importatori în decontul de taxă, atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă, în limitele și în condițiile stabilite la art. 297301 din Codul fiscal.

ANAF mai precizează că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 33 din 26 martie 2020 privind unele măsuri fiscale și modificarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 260 din 30 martie 2020.

Continuați lectură

Cele mai citite