Început de nou an universitar total atipic la Reșița, nu doar pentru că, la fel ca la majoritatea univeristăților din țară, cursul inaugural s-a desfășurat online, ci și pentru că a consfințit transformarea Universității „Eftimie Murgu” în Centru al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Fără Aula Magna plină cu studenți, fără discursuri lungi de la tribună, ci doar cu câteva scurte intervenții online ale principalilor actori implicați în viața academică și socială a Reșiței. Așa a debutat, astăzi, 28 septembrie, noul an universitar la Reșița, sub semnul pandemiei și al schimbării de paradigmă. „Începând cu anul universitar 2020-2021, învățământul superior reșițean trece într-o nouă etapă existențială. Comunitatea universitară reșițeană, în urma unui proces de fuziune, devine membră a celei mai mari și apreciate universități din România, recunoscută la nivel național și internațional, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca”, a explicat rectorul UEMR, Andrade Bichescu.
Rectorul UBB: Vrem programe foarte puternic legate de nevoile locale
La rândul său, rectorul UBB, Daniel David, a preizat că cele două insituții de învățământ superior sunt în faza de integrare și de armonizare a mecanismelor, astfel încât procesul de fuziune să fie unul win-win, din care să câștige atât UBB, cât și UEM. „În momentul acesta, studenții de la Reșița sunt parte a uneia dintre cele mai prestigioase și complexe universități din România. Suntem peste 50.000 de membri ai comunității academice, la 23 de facultăți, 11 extensii, 23 de școli doctorale, 250 de programe de licență și 254 de programe de masterat. Vom lucra împreună și sper să găsim formula în care unele programe din Centrul Universitar Reșița să fie foarte puternic legate de nevoile locale și regionale, astfel încât să fie un model de ce și cum trebuie să fie o universitate regională puternică. În același timp, dincolo de această legătură cu comunitatea, unele programe trebuie gândite la anvergură națională și chiar internațională”, a spus rectorul UBB în intervenția online pe care a avut-o la deschiderea anului universitar 2020-2021.
Primarul Reșiței: Să preluăm exemplele de bună practică de la Cluj-Napoca
Alături de reprezentanții mediului academic s-a aflat, ca de fiecare dată, și edilul Reșiței, Ioan Popa, care și-a exprimat convingerea că va urma o colaborare profitabilă pentru comunitate între Primărie și Centrul Universitar al UBB de la Reșița.
„Eu sunt extrem de bucuros că s-a reușit această fuziune și sunt convins că relațiile cu Universitatea Babeș-Bolyai vor genera o dinamică frumoasă în următorii ani la Reșița, iar noi, Primăria, nu vom fi spectatori. De altfel, nici până acum nu am fost, am avut colaborări cu UEM și, ca o coincidență, strategia de dezvoltare a municipiului Reșița pentru perioada 2020-2030 va fi upgradată în cadrul unui proiect cu finanțare europeană de peste 1 milion de euro realizat în colaborare cu Facultatea de Științe Administrative din cadrul UBB. Colaborăm în acest sens cu domnul Călin Hințea care, împreună cu studenții săi, stă în spatele succesului lui Emil Boc întrucât fac tot felul de prospecțiuni, evaluări ale dinamicii orașului. Iar ca rezultat al muncii lor, prezintă periodic primăriei care sunt tendințele, care sunt solicitările clujenilor și creează astfel linii de ghidare pentru administrația publică. Rezultatele sunt pe măsură și vedeți că municipiul Cluj-Napoca este la ora aceasta în topul orașelor inovative și dinamice din Uniunea Europeană. Sper să preluăm exemplele de bună practică și să putem colabora pornind de la expertiza pe care o are echipa de la Cluj”, a punctat primarul Ioan Popa.
Edilul-șef a vorbit și despre intenția Primăriei Reșița de a achiziționa imobilul de pe Calea Caransebeșului în care a funcționat institutul de proiectări al UCMR, pentru a-l transforma într-un cluster de inovare pentru tineret. Și a precizat că Primăria Reșița este deschisă la orice tip de colaborare în beneficiul comunității.
În ceea ce privește modul în care se vor desfășura cursurile universitare la Reșița în contextul pandemiei, Andrade Bichescu a explicat că la speciaizările tehnice și vocaționale, inginerie și educație fizică, va fi aplicat scenariul galben, hibrid, iar la specializările socio-economice, scneariul roșu, cursuri exclusiv online.
