Mihai Goțiu, jurnalist și fost senator al USR, atrage atenția asupra reglementărilor europene în toate domeniile de mediu, reglementări pe care România este acuzată că nu le respectă. Ex-senatorul susține că nerespectarea acestora ne pun în pericol sănătatea și viitorul, riscând de asemenea să fim amendați de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Conform lui Goțiu, ar fi în derulare 20 de proceduri de infringement, 18 în faza pre-contencioasă și două în faza contencioasă, cele mai numeroase fiind în domeniul deșeurilor, în domeniul calității aerului și poluării industriale, în domeniul biodiversității și câte una în domeniile managementului apelor, pădurilor, schimbărilor climatice, respectiv a taxei auto. Acesta preconizează că, într-un astfel de ritm, țara ar reuși să se conformeze cerințelor europene în 6-7 ani, ritm care cel mai probabil nu este destul de rapid, astfel ajungând să fim amendați cu sume considerabile din cauza întârzierilor. De asemenea, un risc care ar trebui luat în vedere este cel de a pierde șansa accesării unei părți importante din zecile de miliarde de euro destinate finanțării Pactului Verde.
Mihai Goțiu recunoaște ca fiind problematică „moștenirea” lăsată de un fost ministru al Mediului, Costel Alexe, aceasta constând în zeci de depozite de deșeuri municipale și deșeuri industriale neînchise, microhidrocentrale care au secat râurile de munte fără studii de impact cumulat și evaluare adecvată de mediu, distrugerea speciilor și habitatelor din ariile protejate și din păduri, tăieri ilegale de păduri, lipsa de transparență privind amenajamentele silvice, depășirea limitelor de emisii industriale stabilite prin planul național de tranziție, depășirea limitelor pentru bioxid de sulf, bioxid de azot, particule și plumb în aerul ambiental în mari orașe ale țării. Limitele ariilor naturale protejate, stabilite prin proiectul Inspire, sunt o altă grea moștenire, care afectează în mod direct și ariile protejate din Caraș-Severin.
Acesta nu vede semne prea bune pentru noul an, precizând că, în ultimele zile, reprezentanți ai industriei lemnului, ai administratorilor și proprietarilor privați de păduri ar încerca să blocheze implementarea Sistemului Național Integrat de Urmărire a Trasabilității Materialelor Lemnoase și înăsprirea sancțiunilor în domeniu începând cu data de 1 februarie 2021. Sfârșitul lunii ianuarie este un termen extra-limită asumat de România, inițial august 2020, pentru aceste măsuri. Aceste acțiuni ar fi rezultatul dorinței de a nu se ajunge la CJUE din cauza tăierilor ilegale.
De asemenea, politicianul anunță existența unui Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care a stârnit atât iritarea opiniei publice, cât și a oficialilor de la Bruxelles, în special din cauza măsurilor privitoare la mediu. Goțiu mărturisește că încă din primele zile ale anului a început să primească sesizări și imagini cu depozite ilegale de deșeuri și cu tăieri de păduri „cel puțin discutabile”.
Activistul menționează că scopul mesajului său nu este de a blama foștii responsabili ai conducerii Ministerului Mediului, ci dorește să facă cunoscute problemele în scopul de a primi sprijin și implicare în vederea salvării pădurilor și apelor României.
