Suntem prezenți și pe

Social

Spaima unei mame pentru o clipă de neatenție

Publicat cu

pe

O mămică ce se afla într-un parc din Cartierul Moroasa al Reșiței cu cei doi copii ai săi, într-o clipă de neatenție, băiețelul femeii – care avea în jur de 3 ani – a părăsit locul de joacă.

În momentul în care femeia a realizat că băiețelul ei nu se mai află la locul de joacă a început disperată să îl caute în zona din apropierea parcului.

O clipă de neatenție a costat-o pe mamă câteva momente de agonie și un avertisment verbal din partea unei patrule de ordine și siguranță publică din cadrul Poliției Municipiului Reșița, care se afla în timpul serviciului de patrulare în acel cartier.

Patrula formată dintr-un polițist și o polițistă a găsit băiețelul singur, pe marginea unei străzi din Cartierul Moroasa, în jurul orei 16.40, care plângea și părea să fie pierdut de familie. Aceștia au acționat prompt și au contactat colegii din cadrul Biroului de Investigații Criminale pentru a-i sprijini în efectuarea de verificări a zonei, încercând în același timp să liniștească băiețelul și să îl ajute să își găsească familia.

Întreg evenimentul a durat aproximativ jumătate de oră, polițiștii reușind să găsească femeia și să reunească familia, atenționând-o evident pe mamă ca pe viitor să își supravegheze copiii în mod responsabil. Din fericire băiețelul, deși s-a ales cu o sperietură zdravănă, nu a suferit nici-o traumă fizică iar această familie a avut norocul prezenței oportune și intervenției imediate a poliției.

Deși acest eveniment a avut finalul unei povești americane, ar putea constitui și un semnal de alarmă privind responsabilizarea părinților.

 

Continuați lectură
Reclamă
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Divertisment

La Zoo Reșița locul de joacă a prins culoare și viață grație unor tineri voluntari din oraș

Publicat cu

pe

Modernizată pe fonduri europene cu câțiva ani în urmă, Grădina Zoologică ”prof. Ion Crișan” din Reșița a câștigat foarte mult spațiu, astfel încât animalele de aici să nu fie expuse în condiții de stres și, tot atunci, au apărut o parcare și un loc de joacă, chiar la intrarea în parcul zoologic.

Dar, cum anii trec, peste mobilierul din locul de joacă au trecut mult ploi și a fost ars de soare, așa că era nevoie de o intervenție serioasă pentru reabilitare.

Gestul a venit de la un grup de tineri inimoși de la Colegiul Național “Traian Lalescu” din Reșița, membri ai Centrului de tineret “Mesagerii Unității”, coordonați de către profesorii Nicolae Chiosa și Ovidiu Bădescu.

De admirat este că cei doi profesori n-au stat ”cu mapa” ci s-au pierdut printre tineri, cu pensule și cutii de vopsea, astfel că au dat, cu toții, culoare locului de joacă de la Grădina Zoologică “Ioan Crișan”.

Primăria Reșița le-a pus la dispoziție materialele necesare pentru recondiționarea locului de joacă. Tinerii au fost ajutați în demersul lor de angajații grădinii zoologice, de reprezentantul Primăriei, Mădălina Rădoi și de consilierul local Mădălina Chiosa.

Un gest similar l-au făcut și voluntarii de la Centrul de tineret Moniom care, cu același ajutor al Mădălinei Rădoi, au vopsit și reabilitat locul de joacă din cartierul-sat al Reșiței, Moniom.

Continuați lectură

Social

Dezvoltare locală, responsabilitate comunitară în Reșița

Publicat cu

pe

Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC), este o metodă de implicare a partenerilor locali în conturarea dezvoltării viitoare a zonei lor. Avantajul acestei abordări este reprezentat de posibilitatea finanțării unor proiecte, din surse multi-fond (mai multe fonduri), care permit realizarea, atât în complementar cât și simultan, a unor investiții în infrastructură și în proiecte de natură soft (sociale, comunitare, educaționale ș.a.), acestea fiind provocări majore pentru lupta împotriva sărăciei urbane și a marginalizării sociale. Implementarea instrumentului DLRC în mediul urban din România presupune formarea unui Grup de Acțiune Locală, compus din organizații ale societății civile, cetățeni și instituții, care definesc împreună zonele de acțiune ale intervențiilor și elaborează, participativ, o strategie de dezvoltare care cuprinde atât o analiză și prioritizare a problemelor zonelor respective cât și o definire a intervențiilor și investițiilor propuse.

Avându-se în vedere oportunitățile pe care le oferă această metodă de implicare a partenerilor locali în dezvoltarea comunității, în anul 2016 s-a decis înființarea Grupului de Acțiune Locală Reșița. Municipiul Reșița a beneficiat de finanțare Uniunii Europene, prin Programul Operațional Capital Uman, pentru sprijin pregătitor în vederea funcționării GAL și a elaborări strategiei de dezvoltare pentru regenerarea zonelor urbane marginalizate din Reșița. În acest context s-a elaborat, în perioada septembrie – noiembrie 2017, ,,Strategia de dezvoltare locală”, un instrument care, printre alte obiective, țintește, monitorizează și evaluează intervențiile ce trebuiesc făcute la nivel comunitar pentru ca reducerea sărăciei şi a excluziunii sociale să fie cât mai eficientă. Lucrând îndeaproape, membrii GAL și celelalte entități au contribuit la colectarea datelor necesare pentru analiza sărăciei și marginalizării sociale în Reșița. Zonele urbane marginalizate ce au făcut obiectul strategiei sunt Mociur, Dealu Crucii, Traian Lalescu 18, Moara Juracek și Colonia Baraj.

Un sumar al nevoilor identificate și intervențiilor propuse este disponibil la acest link. În ianuarie 2018, în urma evaluării Autorității de Management a POCU, strategia Grupului de Acțiune Local Reșița a obținut al treilea punctaj ca valoare, în clasamentul celor 49 de strategii depuse spre finanțare. Astfel GAL Reșița a trecut în etapa următoare a implementării DLRC, respectiv, pregătirea și depunerea proiectului ce va defini activitatea acestei organizații. În următorii ani, GAL Reșița, prin echipa sa de management, va coordona depunerea proiectelor necesare pentru absorția bugetului de 7 milioane EURO, atât din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) cât și din Fondul Social European (FSE), alocat în vederea implementării strategiei. Intervențiilor stabilite prin strategia de dezvoltare a zonelor urbane marginalizate, evaluate la suma de 7 milioane EURO, li se vor adăuga și alte tipuri de intervenții finanțate suplimentar, din fonduri proprii, fonduri private, fonduri naționale sau europene.

Cu ajutorul și susținerea Grupului de Acțiune Locală Reșița, cele cinci zone urbane marginalizate se vor schimba la față suficient de mult pentru ca la finalul implementării proiectelor avute în vedere termenul adjectival de ”marginalizate” să nu li se mai potrivească, ele încadrându-se fără probleme în municipiul Reșița atât din punct de vedere urbanistic cât și din punct de vedere social. În perioada următoare vom reveni cu o descriere a fiecărei zone marginalizate, a proiectelor și fișelor de intervenții ce sunt cuprinse în bugetul de 7 milioane Euro, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul Social European (FSE).

Sursa: www.galresita.ro

Continuați lectură

Social

Sub acoperișul unei foste școli din Moniom tinerii află că e suficient să crezi ca să poți să zbori

Publicat cu

pe

Deși ar fi multe de spus despre proiectele și numeroasele activități desfășurate în cadrul Centrului de Tineret Moniom, m-am oprit la o sinteză de  ”culise” după ce am stat de vorbă cu Georgiana Ciucur despre cum a început această frumoasă poveste de la margine de oraș.

Luna aceasta s-au împlinit 5 ani de când împreună cu soțul ei, preotul Mihai Ciucur, au pus bazele unui centru în care tinerii prind aripi și fac la rândul lor să crească aripi, la doar câțiva kilometri de Reșița.

În formarea voluntarilor se pune baza pe comunicare și pe conduită pornindu-se de la convingerea formatorilor că întotdeauna într-un grup foarte bine închegat e normal să apară și situații conflictuale, neînțelegeri și de aceea se pune accent pe comunicare și pe relații.

Deși mi s-a mărturisit că de multe ori nu este ușor, totul aici se face cu foarte multă implicare și perseverență, de la activitățile de formare a tinerilor și acțiuni filantropice, până la organizarea de diverse tabere.

[vc_gallery type=”flexslider_slide” interval=”3″ images=”5330,5331,5333,5334″ img_size=”full”]

Taberele, pe care părintele le coordonează, le-am început așa, sinceră să fiu, după ureche. Cu taberele nu am fost foarte bine organizați și efectiv am plecat din dorința de a face, și am descoperit noi pasiunea asta. Prima tabără a fost una socială de creație, cu copii cazuri sociale, care nu au avut ocazia niciodată să fie plecați de acasă, copii talentați totodată, care meritau o șansă să descopere și o altă latură a lumii. Atunci am început o tabără de sculptură și iconografie din semințe, pentru că astea erau resursele pe care noi le aveam la început ca formatori, și am continuat o perioadă, apoi am început să ne descurcăm”, a spus Georgiana Ciucur.

Acțiunile social-filantropice sunt de fapt cele cu care a început povestea centrului de tineret din Moniom, aceea în care tinerii voluntari au descoperit că dincolo de lumea lor există și una a lipsurilor, a neajunsurilor de toate felurile.

”Am avut dintr-o familie 5 copii, povestește Georgiana Ciucur, cel mai mare, 15 ani, nicio clasă, analfabet și voluntarii noștri l-au învățat să scrie primele cuvinte, primele litere, pe lângă ceea ce făceam. Copiii aceștia au primit o șansă să vadă că lumea este altfel. Ei acasă nu aveau nici curent electric”.

Tinerii voluntari inițiază tot felul de campanii. La început erau îndrumați de cei doi formatori, iar mai apoi au prins aripi. Acum sunt capabili singuri să acorde șanse copiilor care vin din familii cu posibilități reduse, și ajută punctual sau prin diverse campanii.

Voluntarii noștri sunt învățați că ei pot să facă orice și le-am demonstrat în nenumărate rânduri că au reușit să facă orice. Eu cred că lucrarea aceasta filantropică îi ajută să crească și din punctul acesta de vedere, le dă încredere prin încrederea pe care ei le-o oferă celorlalți”, mai spune Georgiana Ciucur.

Pe lângă faptul că prin aceste acțiuni copiii necăjiți primesc ajutor pe toate planurile, se modelează și se dezvoltă socio-emoțional și tinerii implicați în voluntariat.

Eu cred că foarte important a fost pentru ei că au fost pe teren și au văzut de toate. Chiar îmi aduc aminte că una dintre voluntarele noastre, care are o situație materială foarte bună acasă, mi-a spus că după ce au avut o campanie umanitară în Mociur, ea nu văzuse probabil niciodată ce înseamnă sărăcie, și are 20 și ceva de ani, a zis: ”niciodată de acum încolo nu o să îi mai spun mamei că nu-mi place ceva ce îmi aduce de dincolo sau ceva ce-mi dăruiește, am de toate!”. Într-adevăr ea avea de toate numai că nu a conștientizat până în momentul acela”, mai spune Georgiana.

Curajul și tenacitatea acestei familii, calități pe care le insuflă și tinerilor, vin din puterea de a crede că se poate.

Cel mai important este să crezi, iar tinerii care au stat și au trăit astfel de episoade din viața lor, au văzut cum e să nu ai mâncare, cum e să nu ai pâine, cum e să nu ai curent, cum e să ai 14 ani și să nu cunoști literele, să nu știi să-ți scrii numele. Am văzut bucuria lui Andrei. E șocant să vezi un vlăjgan de 14 ani care vine și spune: ”Doamna, doamna, uitați aici!!!”, mi-a scos de la spate, așa, surpriză, hârtia pe care scria numele lui. El nu a știut să și-l scrie și a reușit împreună cu voluntarii noștri. E o realizare fantastică!”, continuă Georgiana Ciucur, ”Și nu este doar faptul că a scris Andrei 5 litere acolo, el a căpătat aripi, el va reuși mai departe în societatea asta, așa cum este ea, să răzbată pentru că a primit acolo un pont și eu cred că asta este cel mai important și cred că și asta tinerii au primit de la noi, aripile, ca mai departe ei să facă să crească aripi”.

Continuați lectură

Cele mai citite

Copyright © 2019 Toate drepturile rezervate. By INC