Aproape 4.500 de absolvenți de gimnaziu și de liceu sunt asteptați anul acesta în Caraș-Severin să susțină examenele naționale, în condiții speciale de distanțare socială și de securitate sanitară.

Măștile de protecție pentru elevii care vor participa la cursurile de pregătire și la examenele naționale vor fi distribuite mâine, 30 mai, la unitățile de învățământ din județ. Este vorba despre 209.000 măști, care au fost achiziționate de Ministerul Educației și Cercetării.

„De asemenea, în această săptămână, inspectorii școlari au monitorizat unitățile de învăţământ din județ, în contextul revenirii la școală a elevilor din clasele terminale în perioada 2-12 iunie 2020, pentru pregătirea examenelor naționale, cu o tematică care a vizat măsurile întreprinse pentru prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2. Au fost luate măsuri astfel încât să fie asigurată o suprafață minimă de 4 mp pentru fiecare persoană și o distanță minimă de 2 m între oricare două persoane apropiate. De asemenea, nu este permis accesul persoanelor a căror temperatură corporală, măsurată la intrarea în incintă, depășește 37,3 grade Celsius și va fi asigurată dezinfectarea suprafețelor expuse și se va respecta măsura distanțării fizice”, informează purtătorul de cuvânt al ISJ Caraș-Severin, Ioan Chiosa.

Concret, parcursul prin curtea școlii până la intrarea în unitatea de învățământ se va realiza pe un traseu bine delimitat și semnalizat. Cadrul medical care va asigura asistența medicală pe întreaga durată a desfășurării activităților va măsura temperatura tuturor celor care intră în unitatea de învățământ. De asemenea, la intrare, trebuie asigurate materiale și echipamente de protecție (covorașe dezinfectante, măști de protecție, substanțe dezinfectante pentru mâini). În toate spațiile în care se vor desfășura activități cu elevii vor fi afișate mesaje de informare cu privire la normele igienico-sanitare și de prevenire a infectării cu SARS CoV-2.

CITEȘTE ȘI: 1 iunie, valul 2 de relaxare. Cadou pentru români de Ziua Internațională a Copilului!

În ceea ce privește durata activităților petrecute de elevi în sălile de clasă, aceasta va fi de cel mult 3 ore pentru elevii de liceu, 2 ore pentru elevii de gimanziu și 4 ore pentru elevii care studiază în limbile minorităților naționale. Pauzele intermediare vor fi programate decalat, astfel încât elevii de la grupe diferite să nu interacționeze fizic. În sălile de clasă, activitățile se vor desfășura prin stabilirea locurilor astfel încât să existe o distanță de 2 metri între elevi, pe rânduri și între rânduri.

Ministrul Educației și Cercetării a fost sesizat zilele trecute printr-o scrisoare deschisă despre efectele nefaste ale managementului neperformant din ultimii 10 ani de la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița. Scrisoarea este semnată de președintele de onoare al Sindicatului FIRES din UEMR, prof. univ. dr. ing. Răduca Eugen, care ne-a declarat că a fost susținut în demersul său de mai mulți colegi din cadrul universității.

Eugen Răduca semnalează o serie de anomalii existente pe patru planuri: salarizarea, politica de personal și relațiile cu studenții, calitatea actului educațional, patrimoniu. Ne vom referi în cele ce urmează la cel din urmă aspect.

„În acest moment, UEMR nu are practic în afara clădirilor din Piața Traian Vuia nr. 1- 4, sediul UEMR, nici un imobil funcțional”, subliniază Eugen Răduca.

Campusul de la Coronini, inclus în UEMR Servicii SRL, cu 60% acționariat UEMR, se află în insolvență, în prezent derulându-se procesul de faliment, după ce ani de zile acesta a funcționat pe pierdere, „fiind, din câte cunoaștem, singura unitate (și) comercială neprofitabilă de pe Clisura Dunării. Un timp a fost administrator Președintele Ligii Studenților din UEMR, care fost declarat câștigător al unui așa zis concurs împotriva unei persoane cu doctorat în marketing!!! Paguba produsă în timpul cât acesta a condus obiectivul a fost considerabilă, banii nefiind recuperați”, semnalează petiționarul.

După ce amintește că Sala de Sport din Moroasa funcționează pe pierderi și că „nu se desfășoară aproape nici o activitate în aceasta”, Eugen Răduca trece la cea mai dureroasă problemă ce ține de administrarea patrimoniului: Campusul Cămin Cantină al UEMR.

„Nu avem nici un cămin pentru studenți propriu, funcțional! Unicul cămin proprietate a UEMR, face parte din Campus Cămin Cantină al UEMR, care este într-o situație cu totul specială. AICI CONSIDERĂM CĂ ESTE CHEIA COMPLICITĂȚILOR ȘI INTERESELOR, UNOR GRUPURI DUBIOASE / PERSOANE INFLUENTE DIN JURUL UEMR, ÎN JOC FIIND (derulându-se) CÂTEVA MILIOANE DE EURO”, punctează profesorul universitar.

Acesta amintește că ansamblul imobiliar a făcut obiectul unui proiect finanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013, cu termen de finalizare anul 2015. Apoi, „după prelungiri la prelungiri”, s-a convenit un nou deadline, respectiv termen decembrie 2018, dar nici în prezent obiectivul nu este finalizat. „Contractul, încheiat între UEMR și Ministerul Dezvoltării, este reziliat, dar, probabil pentru a trage de timp, sperând să finalizeze lucrările, vinovații de situația actuală sperând să scape nevătămați în acest fel, UEMR a contestat Ministerul Dezvoltării. Acest fapt este argumentat prin aceea că, acolo, la Campus, acum, se cheltuiesc în continuare bani publici. Acum se lucrează la Campus ca să poată fi finalizate vreo 2 nivele, iar obiectivul să poată fi declarat funcțional”.

În concluzie, în prezent și de vreo 7 ani încoace, spune Răduca, UEMR nu are Cămin studențesc propriu funcțional, deși, la momentul când a fost dezafectat (anul 2013), era funcțional (acolo fiind cazați câteva sute de studenți) și destul de modern, după ce tocmai fusese renovat în mandatul fostului rector UEMR, prof. univ. dr. Ioan Vela.

Eugen Răduca consideră, în aceste condiții, că este inexplicabil de ce un cămin studențesc, unicul aflat în proprietatea UEMR, funcțional la acel moment (2013) și nu de mult renovat, a fost dezafectat și supus unei noi modernizări: „fonduri UE de aproape 6 milioane de euro (căminul  + cantina) pentru a i se suplimenta numărul de locuri existente atunci, cu doar vreo 100 de locuri? Cum se justifică și de ce ar avea studenții nevoie de dotări de lux, de hotel de 4 / 5 stele (cu frigidere, chiuvete de circa 1000 euro bucata, etc., în camere)? De ce nici după 5 ani de la termenul inițial stabilit pentru finalizare, obiectivul nu este funcțional? Timp în care acest obiectiv (Campus Cămin – Cantină, cod SMIS 13447, POR 2007-2013) a primit constant mulți bani publici  (peste cei veniți de la UE) de la structuri centrale din București”. Răduca precizează chiar că acești bani fuseseră alocați pentru cheltuieli de capital, dar Senatul UEMR i-ar fi direcționat spre obiectivul Campus universitar Complex Eftimie Murgu.

„Cu 6 milioane de euro s-ar fi putut construi în Reșița un minicartier de vile sau, cum se exprima un fost student, «s-ar fi putut cumpăra garsoniere în Reșița la toți studenții», nu doar adăugarea unui etaj și a unei mansarde la un cămin studențesc, care era funcțional”, arată Eugen Răduca în scrisoarea deschisă adresată ministrului Educației.

Profesorul universitar enumeră și câteva din erorile făcute pe parcursul derulării proiectului: ca să se introducă frigidere în camere au fost tăiate uși; nu au fost prevăzute cărămizi pentru mansardă; la un moment dat a avut loc un incendiu în cămin, care a distrus instalația electrică și geamuri termopan; nu au fost prevăzuți bani pentru racordul la gaze naturale.

În același document, se aduce la cunoștința ministrului Monica Anisie că, inițial, la această lucrare de 6 milioane de euro a fost desemnat ca antreprenor general o firmă (ELCO CONSTRUCT) care, în anul 2013, avea 26 angajați (avusese 18 în 2012) și pierderi de 214.041  lei. Și că, bineînțeles, firma avea să intre în scurt timp în insolvență. Apoi a urmat o altă atribuire cel puțin suspectă.

„Lucrarea a fost atribuită, apoi, unei firme din Serbia!?, SC Strategik Put, în condiții de asemenea dubioase, spunem noi (și nelegale, spun alții, nu erau firme în UE?). Această firmă a fost surprinsă în flagrant de Institutul (Inspectoratul, n.r.) Teritorial de Muncă Caraș-Severin (ITM CS) lucrând la negru, cu angajați (inclusiv studenți din UEMR), fără documente”, subliniază Răduca, anexând totodată la scrisoare și documente doveditoare.

Proiectul Campusul universitar Complex Eftimie Murgu ar putea fi cea mai mare fraudă cu fonduri UE din domeniul învățământului superior, scrie profesorul universitar din Reșița, adăugând că „această fraudă este în curs de derulare și acum, în mandatul Dumneavoastră, Doamnă Ministru. Acesta, și altele, au consumat nejustificat bani publici, ai noștri, ai tuturor. Cine suportă daunele?”, conchide cu o întrebare retorică semnatarul scrisorii deschise.

Constatând că Ministerul Educației și alte structuri centrale nu au făcut în ultimii ani nimic memorabil pentru îndreptarea situației și că, atunci când voiau să se spele pe mâini, invocau autonomia universitară, profesorul universitar Eugen Răduca ține să sublinieze că autonomia și independența sunt noțiuni diferite. Iar conform articolului 123 (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, autonomia universitară se aplică „cu respectarea strictă a legislației în vigoare „.

Rețea academică sud-est europeană în domeniul tehnologiilor aditive, dezvoltată în jurul Universității „Eftimie Murgu” din Reșița.

Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița, prin Facultatea de Inginerie și Management, a aplicat și câștigat pentru al doilea an consecutiv, prin Fondul de Dezvoltare Instituțional (FDI) al Ministerului Educaţiei Naţionale, un nou proiect pe domeniul care vizează internaționalizarea învățământului superior din România: „Development of the SEEAM – Network – Consolidarea și dezvoltarea rețelei academice sud-est europene pentru tehnologii de fabricație aditive”, în valoare de 145.727 lei. Vestea ne-a fost adusă azi de Biroul de presă al UEMR.

Obiectivele proiectului constă în creșterea vizibilității internaționale a universității prin extinderea rețelei universitare transnaționale în domeniul tehnologiilor aditive, stimularea mobilităţii internaţionale prin participarea la activităţi educaţionale şi de cercetare realizate în echipe multinaţionale, creşterea capacităţii de cercetare-dezvoltare-inovare prin activarea în colective de cercetare mixte ce cooperează cu mediul economic la nivel regional, național și internațional și asigurarea accesului la experienţă internațională pentru studenții şi cadrele didactice care fac parte din rețeaua SEEAM (South Eastern European Academic Network for Additive Manufacturing), la care, până în prezent, au aderat University of Banja Luka (Bosnia-Herzegovina), Universitatea Tehnică a Moldovei (Republica Moldova) şi Westfälische Hochschule (Germania).

CITEȘTE ȘI: Bani de la Ministerul Educației pentru dotarea laboratoarelor de inginerie de la UEMR

„Dintre activitățile proiectului evidențiem realizarea unui laborator care are ca principal scop producerea filamentului necesar imprimantelor 3D prin reciclarea materialelor plastice. Un aspect deosebit gândit de coordonatori îl reprezintă atragerea studenților din domeniul ingineriei în diferitele activități ale proiectului, aceștia putând astfel pune în aplicare cunoștințele teoretice și dezvolta abilitățile practice într-un domeniu actual de mare interes – tehnologiile aditive”, subliniază reprezentanții UEMR.

Reamintim, săptămâna trecută UEMR a anunțat că a aplicat și câștigat, prin același Fond de Dezvoltare Instituțional al MEN, și un proiect menit să sprijine dotarea laboratoarelor din domeniul tehnic, „Laboratoare moderne – studenți informați”, în valoare de 160.225 lei.