Reprezentanții Romsilva au revenit azi cu explicații ceva mai detaliate cu privire la cele întâmplate ieri, în jurul orei 18.15, la Cascada Bigăr. Aceștia nu au niciun fel de dubii: surparea peretului înalt de 4 metri al cascadei s-a produs „din cauze naturale”.
Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de mușchi. „Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de mușchi, care se regenerează cu noi straturi de mușchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip crește permanent în dimensiuni. Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate și volum și a cedat sub propria greutate”, arată conducerea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, prin Biroul de presă.
Cascada este într-o dinamică naturală permanentă și în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de mușchi pietrificat, dau asigurări reprezentanții Romsilva, care precizează că o cascadă de același tip, Cascada Moceriș, tot din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut.
De ce nu s-au luat măsuri pentru consolidarea structurii de travertin a cascadei? Specialiștii din cadrul Romsilva susțin că au fost luate toate măsurile protecție… posibile:
„Cascada Bigăr, una dintre cele mai populare destinații turistice din zona Banatului, se afla în Zona de Protecție Integrală a Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, în Rezervația Naturală «Izvorul Bigăr», o zonă în care intervenția umană este minimă, iar procesele naturale trebuie să se desfășoare liber. Acesta este motivul pentru care administrația parcului nu a intervenit cu măsuri invazive, respectiv construcții care să sprijine structura de travertin a cascadei, o astfel de intervenție împiedicând procesele naturale.
Administrația Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița a luat toate măsurile posibile de protecție a cascadei Bigăr, cu avizul Consiliului Științific al parcului, respectiv îndepărtarea a doi arbori uscați care s-ar fi putut prăbuși peste cascada Bigăr. Singurele construcții din zona cascadei Bigăr au fost cele pentru a asigura infrastructura de vizitare a obiectivului turistic, avizate de Consiliul Științific al parcului, acestea fiind amplasate la o distanță care să nu afecteze cascada”.
Prin același comunicat de presă, Romsilva respinge acuzațiile „false și lipsite de orice fundament științific” ale unui ghid de turism, care a lansat în spațiul public informația cum că o lucrare de captare parțială a izvorului Bigăr pentru păstrăvăria Valea Miniș, realizată în urmă cu 33 de ani, ar fi provocat prăbușirea peretelui cascadei Bigăr. „Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micșorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei”, sunt de părere reprezentanții Romsilva.
Conducerea Regiei Naționale a Pădurilor își exprimă convingerea că administrația Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, cu sprijinul Consiliului Științific, va identifica măsurile ce trebuie luate în continuare în cazul cascadei care în ultimii ani a devenit una din principalele atracții turistice din Banatul Montan.
Sursă foto: Ion Chiosa









![UPDATE. Cutremur în IPJ și Prefectura Caraș-Severin! Ofițeri superiori, reținuți pentru 24 de ore! Prefectul Matei Lupu și-a dat demisia?! [VIDEO EXCLUSIV]](https://resita.ro/wp-content/uploads/2019/12/diicot-dga-mirel-pascu-arme-2.jpg)

![UPDATE. Pacient bătut pe holurile Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean din Reșița [VIDEO]](https://resita.ro/wp-content/uploads/2020/01/pacienti-batuti-in-spital.jpg)