Declarațiile președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, privind proiectul de dezvoltare a zonei turistice Semenic-Crivaia, cum că noua abordare a Ministerului Fondurilor Europene referitoare la alocările financiare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ar putea lăsa proiectul fără finanțare, au provocat reacții adverse din partea reprezentanților USR-PLUS. Alianță din care face parte actualul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.
În calitate de „profesor și consultant în politici de dezvoltare regională în context european” și, totodată, de membru în Biroul Județean al USR Caraș-Severin, Miroslav Tașcu-Stavre (foto) consideră că în spațiul public au apărut o serie de afirmații eronate despre modul de finanțare al proiectelor europene, în general, și al proiectului de dezvoltare a zonei turistice Semenic-Crivaia, în particular. Fostul candidat din partea Alianței USR-PLUS pentru Parlamentul României ține să sublinieze că nu ministrul Cristian Ghinea este cel care stabilește prioritățile de finanțare.
În primul rând, spune Miroslav Tașcu-Stavre, trebuie menționat că alocările financiare pentru noul cadru financiar multianual 2021-2027 au fost finalizate exact acum o lună de către Parlamentul European, iar termenul până la care statele membre pot transmite oficial către Comisia Europeană Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este 30 aprilie 2021. „Deci nu se poate pune problema că se pierde ceva, întrucât discuția dintre Comisia Europeană și statele membre nu s-a încheiat”, precizează useristul, care adaugă: „În al doilea rând, regulamentele care stau la baza construcției documentelor strategice, inclusiv a PNRR, au suferit modificări în urma amendamentelor aduse de Consiliul UE și de Parlamentul European impunând, practic, noi condiții pe care țările membre trebuie să le aibă în vedere. Deci, nu ministrul Cristian Ghinea este cel care stabilește prioritățile de finanțare, ci Comisia Europeană este cea care, pe baza draftului de Regulament lucrează la nivel tehnic cu autoritățile române pentru a analiza fezabilitatea reformelor și investițiilor propuse prin PNRR, din perspectiva cerințelor Fondului pentru Redresare și Reziliență (FRR)”.
Amintind că președintele CJ Caraș-Severin, Romeo Dunca, se declara dezamăgit și nemulțumit că fondul de reziliență vizează alte priorități decât acelea avute în vedere de fostul ministru al Fondurilor Europene, Marcel Boloș, și că astfel proiectul din Caraș-Severin nu se va mai putea baza pe această sursă de finanțare, Tașcu-Stavre spune că modificarea PNRR este o necesitate impusă de la nivelul Comisiei Europene:
„România, în general, și județul Caraș-Severin, în particular, are o oportunitate imensă de dezvoltare pe baza Fondurilor Europene întrucât cea mai mare parte a acestor finanțări va fi canalizată prin Facilitatea de Redresare și Reziliență, în valoare de 672,5 miliarde euro, care va sprijini investițiile publice și reformele din statele membre prin granturi și împrumuturi, ajutându-le să abordeze impactul economic și social al pandemiei COVID-19, precum și provocările legate de tranzițiile verzi și digitale, în măsura în care prezintă un plan coerent, capabil să respecte regulamentul Comisiei lucru pe care propunerea inițială transmisă in mandatul domnului ministru Marcel Boloș nu le mai întrunește. Acesta este motivul pentru care se impune modificarea PNRR, astfel încât investiţiile şi reformele să fie prezentate coerent, pornind de la Recomandările Specifice de Ţară (RST) 2019-2020. De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că este necesar ca investiţiile şi reformele aferente planului să contribuie în proporţie de 37% la obiectivul de schimbări climatice şi în proporţie de 20% la obiectivul de digitalizare, așa cum a fost agreat la nivel european”.
Coerență între planurile de dezvoltare regională și cele naționale
Miroslav Tașcu-Stavre își exprimă însă convingerea „nu doar că proiecte de importanță strategică la nivel național sau regional vor putea fi finanțate prin noul Mecanism de Redresare și Reziliență”, ci și că „proiectul de dezvoltare a turismului în aria Semenic-Crivaia se va materializa în anii care vor veni”. Pentru asta, însă, spune reprezentantul USR, este nevoie, pe de-o parte, „de abordarea cu profesionalism în elaborarea proiectelor transmise aprobării”, iar pe de altă parte, „de coerență între planurile de dezvoltare regională și cele naționale”.
Dacă în trecut, în perioada în care administrația publică județeană din Caraș-Severin era condusă de PSD, județul nostru era codaș al regiunii de Vest la absorbția fondurilor, „în contextul schimbărilor politice prin asigurarea guvernării de către alianța PNL-USR-PLUS-UDMR premizele sunt printre cele mai bune. Cu condiția să existe o colaborare, bazată pe respect, încredere și dialog. Din partea mea, dar și a colegilor, ne manifestăm susținerea și colaborarea pentru toate proiectele care aduc beneficii comunităților cărășene. Personal îmi anunț public disponibilitatea, în limitele competențelor profesionale, de ajuta/consilia reprezentanții autorităților publice locale în creșterea ratei de absorbție”, mai transmite Miroslav Tașcu-Stavre. Cel despre care se vorbește că ar putea fi viitorul prefect (sau subprefect) de Caraș-Severin.
